Intestinul este afectat de medicamente. Cum este modificată flora pe termen lung (Studiu)

Corpul uman asimilează de obicei medicamentele în câteva ore sau săptămâni. Însă un nou studiu sugerează că medicamentele luate cu ani în urmă pot avea efecte persistente asupra sănătăţii intestinale. Cu cât utilizarea acestor medicamente este mai frecventă şi mai îndelungată, cu atât schimbările pe care le provoacă în microbiota intestinală sunt mai profunde.

Potrivit studiului, unele medicamente utilizate pe scară largă provoacă modificări de lungă durată în flora intestinală, chiar şi cele care nu au fost asociate anterior cu efecte asupra sistemului digestiv. Studiul indică faptul că deteriorarea bacteriilor intestinale se produce nu numai prin utilizarea antibioticelor, ci şi prin tratamentele utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale, depresiei sau acidităţii stomacale.

Medicamentele au efecte de lungă durată asupra intestinului

Studiul a relevat că multe tratamente au efecte de lungă durată asupra intestinului, vizibile la peste trei ani după întreruperea lor. Cele mai notabile şi durabile modificări ale microbiotei au fost observate la persoanele care luaseră antibiotice anterior. Dozele mai mari şi durata mai lungă de utilizare au provocat modificări mai grave în ecosistemul intestinal. Un model similar a fost observat în cazul benzodiazepinelor, steroizilor şi beta-blocantelor.

Benzodiazepinele, prescrise frecvent pentru anxietate, au afectat intestinul aproape în aceeaşi măsură ca anumite antibiotice cu spectru larg, reducând diversitatea microbiană. Antidepresivele au cauzat, de asemenea, daune similare ansamblului de bacterii intestinale, ca şi antibioticele.

Totuşi, în mod surprinzător, medicamentele utilizate pentru aceeaşi afecţiune nu au afectat întotdeauna intestinul în acelaşi mod. De exemplu, printre benzodiazepine, substanţa activă alprazolam a provocat o pierdere mai mare a diversităţii microbiene intestinale decât diazepamul.

Recuperarea este diferită

Multe medicamente obişnuite au un impact negativ asupra microbiotei intestinale, dar amploarea variază considerabil.

„Dieta este factorul cel mai influent asupra sănătăţii şi rezilienţei microbiotei. Ce mâncăm afectează diversitatea microbiană, fermentarea fibrelor şi producţia de acizi biliari, toate acestea interacţionând cu medicamentele”, a declarat pentru The Epoch Times Kara Siedman, nutriţionistă şi directoare de parteneriate strategice la Resbiotic Nutrition, care nu a participat la studiu.

O dietă bogată în fibre ajută la restabilirea echilibrului după administrarea de antibiotice, în timp ce o dietă săracă în fibre poate slăbi bariera intestinală şi favoriza inflamaţia, încetinind recuperarea microbiotei. Inflamaţia intestinală poate modifica, de asemenea, viteza de absorbţie a medicamentelor, iar modificările acidului biliar pot afecta procesarea medicamentelor liposolubile. Compoziţia iniţială a microbiotei unei persoane este un alt factor important.

„Două persoane pot lua acelaşi medicament şi pot prezenta modificări microbiene şi timpi de recuperare foarte diferiţi, în funcţie de diversitatea sau soliditatea iniţială a florei intestinale”, a adăugat Siedman.

Cum să vă protejaţi intestinul

Siedman sugerează măsuri practice pentru a susţine ecosistemul intestinal:

- Concentraţi-vă pe un aport variat de fibre: includeţi cereale integrale, leguminoase, fructe şi legume pentru a promova diversitatea microbiană.

- Consumaţi alimente bogate în polifenoli: consumaţi fructe roşii, beţi ceai verde şi cacao pentru a hrăni bacteriile benefice şi a reduce inflamaţia.

- Consumaţi alimente fermentate: includeţi iaurt, kefir, varză fermentată şi kimchi în dieta dvs. pentru a include microbi vii şi compuşi care promovează un ecosistem intestinal sănătos.

Acest articol nu înlocuieşte sfatul medicului. Dacă aveţi întrebări despre sănătate, consultaţi medicul sau farmacistul.

Sursa: The Epoch Times Spania