Drama refugiaţilor din Grecia. Cum a eşuat statul grec în insula Kos

Sute de refugiaţi din Siria şi ţări africane sau asiatice debarcă zilnic pe insula grecească Kos. Autorităţile sunt depăşite, dar nici nu iau nicio măsură pentru a-i caza pe imigranţi în condiţii cât de cât civilizate. Singura lor grijă este să scape cât mai repede de ei trimiţându-i în Europa de vest.

Potrivit unui cutremurător reportaj realizat de trimisa specială a Spiegel la faţa locului autorităţile locale nu au asigurat niciun adăpost imigranţilor. O mare parte dintre aceştia locuiesc la grămadă într-un hotel dezafectat, nemobilat, fără curent electric şi apă curentă, iar ceilalţi stau în corturi pe promenadă. Potrivit pazei de coastă, aproximativ 600 de oameni disperaţi, fugari din calea violenţelor şi războiului, sosesc în fiecare zi pe mare în Kos, sperând că aici vor putea să se înregistreze şi să plece mai departe spre ţări precum Germania sau Suedia, în căutarea unei vieţi mai bune. Problema este că autorităţile locale refuză să pună la dispoziţia acestora chiar şi condiţii minime precum un adăpost temporar şi toalete.

În hotelul părăsit "Captain Elias" locuiesc sute de refugiaţi din toată lumea, iar doar organizaţia Médicins Sans Frontières a instalat 6 toalete ecologice în grădină şi se ocupă de aceştia. În plus, câţiva voluntari au donat ceva alimente, dar în rest imigranţii trebuie să se descurce singuri şi să-şi cumpere singuri de mâncare.

Potrivit Spiegel, refugiaţii locuiesc şi în colibe improvizate din frunze de palmier în grădina hotelului şi îşi fac orez la focuri aprinse în aer liber. Sirienii preferă mai degrabă să doarmă în aer liber pe faleză, decât să locuiască cu copii şi femeile lor la grămadă cu tineri din Pakistan, Afganistan sau Mali.

Recomandăm şi: Tragedia imigranţilor de la Calais şi neputinţa Europei

În ultimele zile, autorităţile din Kos au accelerat procesul de înregistrare, cu scopul de a scăpa cât mai repede de refugiaţi. Dorinţa autorităţilor este ca aceştia să plece cât mai repede mai departe deoarece patronii de hoteluri şi restaurante se tem că refugiaţii vor alunga turiştii europeni, în contextul în care una dintre principalele surse de venit ale insulei este turismul. Cafenelele şi restaurantele refuză să-i primească pe refugiaţi, deşi aceştia sunt dispuşi să plătească pentru o masă.

Cinic este faptul că de drama fugarilor, care trebuie ascunşi de ochii europenilor, profită tot casta privilegiată a armatorilor greci, care scot bani buni din transportarea imigranţilor în Grecia continentală. Refugiaţii înregistraţi trebuie să plătească 40-50 de euro de persoană pentru feribotul către Atena.

Nici autorităţile locale din Kos nu dau dovadă de mai multă umanitate. Primarul Giorgis Kyritsis, care se plângea că se va ajunge la o baie de sânge şi la o escaladare dacă guvernul grec nu intervine, a trimis poliţia să-i alunge pe unii refugiaţi de pe faleză şi să-i închidă într-un stadion, unde au trebuit să stea trei zile în plin soare. Pentru a-şi procura hrană şi apă, ei au trebuit să escaladeze gardul stadionului. Mai mult, poliţiştii au folosit bâte şi extinctoare împotriva acestora.

Cinic este că de drama fugarilor, care trebuie ascunşi de ochii europenilor, profită tot casta privilegiată a armatorilor greci, care scot bani buni din transportarea imigranţilor în Grecia continentală.

În loc să ia vreo măsură pentru constituirea unui adăpost, autorităţile de la Atena au trimis vineri un feribot care urmează să-i cazeze temporar pe refugiaţii sirieni şi să funcţioneze ca loc de înregistrare pentru aceştia. Astfel va fi eliberată şi faleza de indezirabilii care i-ar putea deranja pe turiştii europeni prin această imagine a suferinţei.

Această măsură de a aduce nava Eleftherios Venizelos pentru a caza provizoriu 2.500 de sirieni şi a-i înregistra ca refugiaţi a trezit însă nemulţumirea altor imigranţi. Mai mulţi irakieni au protestat, acuzând o discriminare şi cerând să primească şi ei aceleaşi condiţii.

În ciuda acestor condiţii precare, refugiaţii continuă să vină în bărci improvizate pe mare în Grecia, pentru că n-au alternative. Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi, pe insulele greceşti au debarcat anul acesta aproximativ 124.000 de oameni.

Autorităţile greceşti cer ajutorul UE pe motiv că ar fi depăşite de acest flux migratoriu, dar nici nu iau măsurile de bază pentru a-i trata pe refugiaţi ca oameni, asigurându-le condiţii minime de şedere. Ele vor doar să paseze problema mai departe altor state, aşa cum fac şi Franţa şi Marea Britanie.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.