Două specii noi de chiţcani filipinezi preferă hrana "organică" şi sănătoasă

Zoologii au descoperit pe insula filipineză Luzon două specii endemice noi, relevă un studiu publicat în Journal of Mammology: soricidele (sau chiţcanii) Rhynchomys labo şi Rhynchomys mingan. Sunt animale asemănătoare şobolanilor, trăiesc în munţii insulei şi se diferenţiază de alte specii prin culoarea şi lungimea părului de pe piele, precum şi prin structura botului său. Este amuzant că, spre deosebire de rudele lor, ei preferă viermii de râu în loc de dulciurile preferate de alţi şobolani, cum ar fi untul de arahide şi cocos uscat.

Soricidele Rhynchomys aparţin genului rozătoarelor şi se găsesc numai pe insula filipineză Luzon. Locuiesc în munţi la înălţimi de până la două mii cinci sute de metri. Ele sunt foarte asemănătoare cu chiţcanii, o familie de animale insectivore, dar mănâncă, de asemenea, insecte şi râme de pământ. Râmele le plac într-o asemenea măsură încât ignoră o varietate de alte dulciuri pe care ceilalţi şobolani le preferă.

Şobolani cu dietă sănătoasă

Până în prezent, cercetătorii au identificat patru tipuri de Rhynchomys, fiecare dintre ele trăind în munţii numeroşi ai insulei. Cu toate acestea, studiile de teren efectuate la sfârşitul anilor 2000 au arătat că există alte două specii care locuiesc în Munţii Labo şi Muntele Mingan. Zoologii americani şi filipinezi, conduşi de Eric A. Rickart de la Muzeul de Istorie Naturală din Utah, le-au studiat şi le-au descris.

Noile specii de chiţcani au primit numele ştiinţifice ale munţilor pe care trăiesc, Rhynchomys labo şi Rhynchomys mingan.

Rhynchomys labo trăieşte la o altitudine de până la 1.400 de metri. Diferă de alte rozătoare prin culoarea lor brună şi prin caracteristicile particulare ale botului. De asemenea, are o coadă mai scurtă. În comparaţie cu alţi chiţcani sunt de dimensiuni medii, în jur de 17,5 centimetri.

Rhynchomys mingan este puţin mai mare, în general de 18,6 centimetri. În comparaţie cu alte specii, are un păr mai scurt şi o structură diferită a botului, cu o mandibulă mai mare.

Potrivit principalului autor al studiului, Eric A. Rickart, ne confruntăm cu specii destul de ciudate. Omul de ştiinţă spune că sar pe picioarele din spate, ca şi cangurii. El adaugă că au chipuri lungi şi fragile, aproape fără dinţi şi cu părul foarte scurt şi des, ca un animal din pluş.

Recent, pe aceeaşi insulă Luzon, au fost găsit rămăşiţele unei noi specii de oameni. Reprezentanţii acestei specii dispărute, numită Homo luzonensis, au trăit acum mai bine de 50.000 de ani (A new species of Homo from the Late Pleistocene of the Philippines).

Articol de referinţă: Two new species of shrew-rats (Rhynchomys: Muridae: Rodentia) from Luzon Island, Philippines