Dosarul Diaspora, nefinalizat de 440 de zile. Kovesi, somată să dea explicaţii

Cine se face vinovat de blocarea votului din diaspora la prezidenţialele din 2014? Românii încă aşteaptă un răspuns la această întrebare, deşi au trecut 440 de zile de când DNA a preluat dosarul constituit în urma incidentelor de atunci.
Coadă la secţia de votare din Brent, Londra, 16 noiembrie 2014.
Coadă la secţia de votare din Brent, Londra, 16 noiembrie 2014. (Robert Willy Toperter)

Direcţia Naţională Anticorupţie - instituţie responsabilă să stabilească dacă a existat sau nu un act deliberat de blocare a votului românilor din străinătate la alegerile prezidenţiale din 2014 - trebuie să clarifice în mod public care este situaţia dosarului Diaspora şi să comunice măsurile dispuse în acest caz, a solicitat luni, în cadrul unui comunicat de presă, Institutul pentru Politici Publice.

"Astăzi, la 440 de zile de la preluarea dosarului 'Votul din Diaspora' de către DNA de la Parchetul General, dosar în care erau cercetate fapte de abuz în serviciu, neglijenţă în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale de către un număr de peste 200.000 de cetăţeni români din diaspora, IPP solicită DNA să clarifice în mod public care este situaţia acestui dosar şi să comunice măsurile dispuse - fie de începere a urmăririi penale şi, dacă este cazul, trimitere în judecată a celor vinovaţi de obstrucţionarea dreptului la vot, fie de clasare a dosarului", se arată în comunicatul citat.

Organizaţia non-guvernamentală a amintit că, după prezidenţialele din 2014, a solicitat DNA să investigheze acuzaţiile aduse membrilor Guvernului de la acea vreme cu privire la încălcarea în mod deliberat a dreptului la vot al românilor din diaspora, prin organizarea unui număr prea mic de secţii de votare, în ciuda cererilor de la ambasade şi a situaţiei votului din primul tur, în care oamenii nu şi-au putut exercita dreptul la vot în intervalul orar stabilit, deşi au stat ore întregi la coadă în faţa secţiilor de votare.

"Dacă la momentul respectiv am salutat decizia promptă a DNA de a prelua acest dosar de la Parchetul General şi categoric recunoaştem meritele instituţiei în lupta împotriva corupţiei, ale cărei rezultate le putem constata aproape zilnic, apreciem că este cu atât mai bizară completa lipsă de activitate în acest dosar de corupţie politică la nivel înalt, care a avut ca efect încălcarea dreptului fundamental la vot pentru sute de mii de cetăţeni români.

Pe acest fond, IPP solicită conducerii DNA să informeze opinia publică cu privire la stadiul în care se află în prezent acest dosar, care a avut drept consecinţă subminarea democraţiei prin interzicerea dreptului la vot a unui grup atât de mare de persoane", mai transmite ONG-ul.

În cursul lunii noiembrie 2014, la DNA s-a înregistrat un dosar penal care viza modalitatea de organizare şi desfăşurare a votului în diaspora. Procurorii anticorupţie au constatat că şi la Parchetul General se află înregistrat un dosar penal cu acelaşi obiect, astfel că în decembrie DNA a preluat şi acest dosar, reunind cele două cauze.

De atunci, ancheta nu pare să fi avansat în mod semnificativ. Din informaţiile apărute în presă se pare că investigaţia este încă în stadiul cercetării penale a faptelor, "in rem", fără să fie începută urmărirea penală împotriva vreunei persoane anume.

Ministerul de Externe a refuzat solicitările venite din partea mai multor diplomaţi români privind organizarea secţiilor de votare, luând decizii care, după cum bine ştim, au dus la formarea unor cozi nesfârşite de oameni şi la împiedicarea multora dintre ei să voteze.

În apărarea sa, Guvernul Ponta a invocat faptul că nu a suplimentat numărul secţiilor de votare pentru că legea nu permite acest lucru, în ciuda faptului că Autoritatea Electorală Permanentă a transmis public că acest lucru este posibil, fiind însă prerogativa Guvernului, nu a sa.

Românii din diaspora au fost blocaţi în ambele tururi să voteze, motiv pentru care, după primul tur, ministrul de Externe de atunci Titus Corlăţean şi-a dat demisia, iar după cel de-al doilea şi înlocuitorul său, Teodor Meleşcanu, a făcut un pas în spate.

În ciuda demisiilor, într-un moment crucial pentru candidatul PSD la prezidenţiale, Victor Ponta, românii din diaspora, despre care se ştie că nu sunt fanii PSD la alegeri, au fost blocaţi să voteze. De fapt, acest lucru a avut un efect invers pentru fostul premier care a şi pierdut cursa electorală.

Cine e vinovat? Vanghelie şi Geoană încalcă legea tăcerii

Unul dintre martorii din acest dosar este nimeni altul decât edilul suspendat al Sectorului 5, Marian Vanghelie, care, supărat că a fost exclus din PSD de Ponta&Co, după mai bine de 20 de ani de activitate, a început să lanseze în spaţiul public acuzaţii cu iz penal, încălcând legea tăcerii (omerta) care domnea până atunci în PSD.

"Ponta ştia, iar Dragnea l-a oprit să facă secţiile de votare. Eu cred, că pentru ca şi-au bătut joc de români, trebuie să se înceapă urmărirea penală pentru aceşti vinovaţi. Să nu se mai ascundă în spatele MAE. (...) Nu se poate să opreşti un drept fundamental. Aici e vorba de sute de mii de români şi nu este vorba de un moft de-al lui V. Ponta şi al lui Liviu Dragnea. (...) Liviu Dragnea, în calitate de director de campanie, cu staff-ul, cu Bogdan Teodorescu, cred că s-au năpustit asupra ministrului Titus Corlăţean, şi bineînţeles cu decizia luată la final a lui Victor Ponta, pentru că i s-a spus foarte clar că dacă dau drumul la vot în diaspora au pierdut. Şi au spus ca şi-o asumă. Şi dacă şi-au asumat-o, păi atunci să şi-o asume. Eu am spus - să se ia stenogramele telefoanelor acestor colegi. Poate am fost lângă unul dintre colegi când au discutat", a declarat, la scurt timp după ce a fost exclus din PSD, Marian Vanghelie.

Cu altă ocazie Vanghelie a precizat că deţine de asemenea informaţii potrivit cărora Guvernul ar fi primit sesizări de la ambasadori cu privire la procesul de votare din străinătate.

"Am informaţii că au primit de la ambasadori. Cred că DNA poate să verifice, să ia stenogramele domnului Bogdan Teodorescu, Dragnea, Ponta şi Corlăţean şi veţi vedea cum au vorbit şi cum le-au oprit, pentru că au spus că nu se poate, pentru că pierdem alegerile şi îşi asumă răspunderea pentru chestia asta. Mă refer la interceptări telefonice", a declarat Vanghelie.

Edilul nu a fost singurul care a lansat astfel de acuzaţii. La rândul său, Mircea Geoană, exclus şi el din PSD, a afirmat atunci că există suficiente informaţii cu privire la faptul că, în ceea ce priveşte organizarea procesului de vot în diaspora, se poate vorbi de un act deliberat de limitare a exercitării dreptului constituţional la vot, de care se fac vinovaţi în principal Ponta şi Dragnea.

"Cei de la MAE au cerut oamenilor să strângă semnături pentru a le aproba solicitarea, apoi nu au făcut nimic. Veţi vedea acolo tabele cu zeci de mii de semnături (pentru înfiinţarea de secţii noi) – care au fost total ignorate. Erau avertizaţi (Guvernul n.r.) şi nu au făcut nimic. În diaspora e necesar un număr dublu de secţii de vot. Am informaţii că a fost o discuţie şi ştiu clar că Ponta exclusiv a decis să nu fie mai multe secţii", a declarat Mircea Geoană.