Dosar: Ioan Avram Mureşan, primul ministru post-decembrist care va face puşcărie

Fostul ministru al Agriculturii Ioan Avram Mureşan a fost condamnat definitiv, luni, de instanţa supremă, la şapte ani de închisoare cu executare, în dosarul în care este acuzat de deturnare de fonduri. Completul de cinci judecători al instanţei supreme a menţinut astfel condamnarea decisă, în aprilie 2011, în cazul lui Ioan Avram Mureşan de către instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a judecat la fond acest dosar.

Ioan Avram Mureşan este primul caz de ministru deferit justiţiei pentru infracţiuni de drept comun, primul caz în care un demnitar e trimis în faţa instanţei de Parchetul Naţional Anticorupţie (actuala DNA) care, după mai bine de 9 ani de procese, a fost condamnat la 7 ani de închisoare.

În decembrie 2003, procurorul Alexandru Chiciu l-a trimis în judecată pe fostul ministru Ioan Avram Mureşan pentru deturnare de fonduri, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi fals intelectual; pe Ioan Truţă Enea (fost secretar general adjunct şi consilier în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei) - deturnare de fonduri şi complicitate la luare de mită în formă continuată; pe Silvia Căpitanu (fost director general al Direcţiei Integrare Europeană şi Cooperare Internaţională din MAA) - deturnare de fonduri; pe Dan Jiga (fost director general al Direcţiei Generale Economice şi Relaţii Bugetare din MAA) - două infracţiuni de luare de mită în formă continuată.

Alexandru Chiciu (în prezent avocat) a stabilit că inculpaţii Mureşan, Truţă şi Căpitanu au schimbat destinaţia fondului de contrapartidă aferent împrumutului extern acordat de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite, Guvernului României (conform convenţiei încheiate la 5 aprilie 1993) şi au folosit acest fond în alte scopuri decât cele prevăzute de HG 949/1999, cauzând MAA o pagubă de aproape 30 de miliarde de lei. Astfel, deşi prin Hotărârea Guvernului 949/15 noiembrie 1999 s-a stabilit că Fondul de contrapartidă trebuia utilizat în totalitate de MAA ca "suport financiar pentru acoperirea cheltuielilor de condiţionare şi depozitare a griului ale unor producători agricoli stabiliţi prin ordin al ministrului Agriculturii şi Alimentaţiei", Mureşan a emis, în 23 decembrie 1999, Ordinul 155, prin care - contrar dispoziţiilor stabilite prin actul normativ menţionat - a dispus ca banii să se folosească "pentru realizarea de proiecte".

Procurorii susţineau că, în aceeaşi zi, Mureşan Ioan Avram a emis un al doilea document - o adresă către Ministerul Finanţelor - prin care a solicitat transferul banilor de la Direcţia Generală de Trezorerie într-un cont al unei bănci comerciale. În acest scop, el a invocat însă prevederile actului normativ, şi nu pe cele ale propriului său ordin. Mai mult, după transferul banilor, inculpaţii Căpitanu şi Truţă au utilizat Fondul de contrapartidă pentru a face o serie de plăţi către societăţi comerciale şi fundaţii şi ar fi ridicat sume în numerar. "Trebuie menţionat distinct faptul că suma de 1.241.897 de dolari (respectiv 22.938.860.000 de lei) a fost folosită pentru o plată externă, efectuată cu titlu de «servicii de consultanţă» către o societate din Cipru. De asemenea, trebuie subliniat şi faptul că toate operaţiunile pentru utilizarea Fondului de contrapartidă nu au fost înregistrate în contabilitatea MAA, iar în arhiva ministerului nu există documente justificative pentru utilizarea acestor sume de bani", explică sursa citată.

De asemenea, PNA a stabilit că Mureşan a comis un abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu implicarea sa în scoaterea, de la rezervele de stat, a cantităţii de 5.000 de tone de ulei brut de floarea soarelui. Mureşan, în calitate de ministru, a întocmit, în mai şi noiembrie 1999, precum şi în aprilie 2000, mai multe rapoarte pentru scoaterea din rezerva de stat sub formă de împrumut a cantităţii de 5.000 de tone ulei, beneficiar fiind SC Sun Oil SRL Râmnicul de Jos - judeţul Constanţa.

Cazul Mureşan a plecat de la o sesizare a agenţiei americane USAID (United States Agency for Internaţional Development), care cerea explicaţii privind cheltuirea unor bani daţi pentru construcţia unor silozuri. Sesizarea a fost făcută la Parchetul General în anul 1999, când la guvernare era Convenţia Democrată, care în 2000 a pierdut alegerile, iar puterea a fost preluată de social-democraţi. Cazul a fost ţinut la sertar până când în toamna anului 2002, când s-a înfiinţat structura anticorupţie din Ministerul Public.

Tot luni, Completul de cinci judecători a păstrat şi sentinţele decise în cazul celorlalţi inculpaţi din dosar. Astfel, Ioan Enea Truţă a rămas cu pedeapsa de şapte ani de închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri şi a fost achitat pentru complicitate la luare de mită, iar Silvia Căpitanu (fostă Buzatu) a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare pentru deturnare de fonduri. Şi în cazul acestora, instanţa va emite mandatele de executare a pedepselor primite. Pe latură civilă, instanţa i-a obligat pe cei trei, în solidar, la plata a 2.950.768,89 lei despăgubiri civile către Ministerul Agriculturii.

Jiga Dan a fost achitat pe motiv că fapta nu există în cazul acuzaţiei de luare de mită.