Dormitul în public? În Japonia se poate. Un pui de somn este, într-un fel, simbol al puterii

Cu siguranţă nu este vina fusurilor orare. Dormitul în public este încă tabu în mare parte din Occident, unde "cultura" impune un anumit comportament şi vede ca un semn de slăbiciune să cedezi unui pui de somn. Cu toate acestea, nu este o ruşine să adormi în faţa unor străini în alte ţări, în care, uneori, somnul devine o necesitate datorită climei sau la sfârşitul unei zile (de obicei calde) de muncă. Spre exemplu "siesta" din America Centrală şi de Sud.

Acest fenomen a fost fotografiat într-un studiu efectuat de Universitatea din Michigan, raportat de BBC, pentru a scoate în evidenţă că singura ţară care a permis dormitul în public a fost Japonia. "Ţara în care se doarme cel mai puţin în lume, a făcut din microsomnul în public un fel de ritual, ajungând până acolo încât să-l numească "inemuri", literal "să fii prezent în timp ce dormi".

Cu cât cresc responsabilităţile, cu atât mai mult creşte dreptul de a dormi unde şi pentru cât timp se doreşte, chiar la locul de muncă, la şcoală, în cadrul unei conferinţe sau în mijloacele de transport public. Important este să se respecte regulile şi să se "guverneze postura".

O deprindere absolut normală, probabil, deoarece "ritmul de lucru este foarte greu şi oamenii încearcă să se odihnească cât mai curând posibil". O absenţă temporară: "Japonezii, mândri de a fi harnici şi gata să ajungă la limita forţelor, în scopul de a răspunde cerinţelor unui şef, văd ca un semn de slăbiciune dormitul pentru mult timp. Cu toate acestea, ei nu au remuşcări să adoarmă în faţa tuturor", rezumă Dr. Brigitte Steger de la Universitatea din Cambridge.

În Japonia există o cameră pentru odihnă la locurile de muncă

Conştiente de această problemă, companiile japoneze au decis să ia măsuri pentru a proteja productivitatea şi calitatea muncii. Astfel, pentru a preveni ca propriii angajaţi să fie mereu obosiţi şi ineficienţi, companiile permit lucrătorilor să se odihnească la locul de muncă, timp de 30 de minute, într-o cameră rezervată angajaţilor sau direct la birou. Iniţiativa a fost lansată în 2012, de Okuta, o companie de construcţii cu sediul în Tokyo. Măsura, dorită de către preşedintele companiei, a fost un succes şi a inspirat alte companii să urmeze aceeaşi cale.

Clasificarea somnoroşilor

Un studiu publicat în revista Science Advances, a relatat despre obiceiurile legate de dormit în diferite ţări ale lumii: la ce oră se merge la culcare, câte ore se doarme pe noapte şi aşa mai departe. Pentru studiul lor, autorii au utilizat datele colectate de la o aplicaţie, "Entrain", proiectată de echipa lui Daniel Forger şi Olivia Walch de la Universitatea din Michigan, pentru a ajuta oamenii care suferă consecinţele fusului orar, dar care conţine în acelaşi timp o opţiune pentru a partaja date cu privire la somn. În lume, cei care dorm cel mai mult sunt olandezii (8 ore şi 12 minute), cel mai puţin dorm locuitorii din Singapore (7 ore şi 24 minute). În Elveţia se doarme 7 ore şi 55 de minute, doar cu puţin peste medie.

Lumina soarelui oboseşte

"Diferenţele între orele de somn ale japonezilor, olandezilor, italienilor, par minime", a explicat Forger, dar ele sunt, de fapt, semnificative atunci când se ia în considerare faptul că fiecare jumătate de oră de somn în plus are un impact extraordinar asupra funcţiei cognitive şi de sănătate pe termen lung.

Cercetarea demonstrează, de exemplu, că femeile cu vârste între 30 şi 60 de ani dorm în medie mai mult decât persoanele de sex masculin de aceeaşi vârstă. Cei care dorm puţin sunt, în principal, bărbaţii adulţi de vârstă mijlocie, adesea, mai puţin de 7-8 ore pe noapte. De asemenea, seara merg la culcare mai devreme cei care petrec o mare parte a zilei în aer liber, în lumina soarelui.

Seara nu se respectă ritmurile naturale ale corpului în alegerea momentului de a purta pijamale, ci angajamentele sociale şi de muncă, în timp ce, dimineaţa, corpul nostru este cel care guvernează ora la care ne trezim.