De ce ne trezim obosiţi atunci când dormim într-un loc nou?

Proverbul "a dormi cu un ochi deschis", are acum o explicaţie ştiinţifică. O echipă de cercetători de la Universitatea Brown (Providence, Statele Unite ale Americii) a descoperit de ce se întâmplă acest lucru. Potrivit celor relatate revistei Sinc de către Yuka Sasaki, un cercetător în ştiinţa cognitivă, psihologică şi lingvistică, de la această universitate, cât şi autorul principal al studiului, motivul este că "una dintre emisferele creierului rămâne trează în timpul somnului pentru a supraveghea". Este ceea ce se cunoaşte sub numele de "somn cu un ochi deschis", care apare în situaţii noi sau periculoase.

Întotdeauna jumătatea stângă a creierului şi doar în prima noapte

Studiul, publicat în revista Current Biology, explică ceea ce se află în spatele "efectului de prima-noapte", un fenomen care ridică probleme atât persoanelor care călătoresc pentru afaceri cât şi cercetătorilor în domeniul somnului.

"Somnul este adesea mult mai prost în timpul primei nopţi atât într-un hotel cât şi într-un laborator de somn. În contextul din urmă, de multe ori cercetătorii trebuie să-şi planifice o "noapte de adaptare", în timpul experimentelor lor", spune autorul studiului.

Cu scopul de a găsi o explicaţie, echipa a folosit tehnici imagistice avansate, pentru a analiza creierul în timpul somnului, pe un număr de 35 de voluntari.

Imaginile au dezvăluit ceva neaşteptat: în prima noapte de somn, cele două emisfere ale creierului au arătat modele diferite de activitate. O parte a creierului avea un somn mai uşor decât cealaltă parte. Din motive pe care cercetătorii nu le înţeleg încă, partea creierului mai trează era întotdeauna cea stângă.

Gradul de asimetrie în emisferele creierului a fost legat de dificultatea de a adormi a participanţilor, fiind o măsură critică a efectului primei nopţi. Oamenii de ştiinţă au descoperit, de asemenea, că emisfera cu somnul mai uşor răspunde mult mai mult sunetelor. Aceste asimetrii observate în timpul primei nopţi nu au fost evidente în sesiunile ulterioare ale somnului.

Ar exista o soluţie: să învăţăm să stingem sistemul de supraveghere

Yuka Sasaki, autorul principal al studiului, spune că persoanele ar putea reduce acest efect în mai multe moduri:

- aducându-şi propria pernă de acasă

- alegând hoteluri cu camere similare camerelor lor

- învăţând să "închidă" acest sistem de vigilenţă

"Creierul uman este foarte flexibil şi se adaptează rapid la situaţii noi", spune Sasaki.

Sasaki a relatat că în acest moment, în laboratorul său, se încearcă să se cnocauteze temporar, prin stimulare magnetică transcraniană, partea trează a creierului pentru a vedea dacă această metodă poate îmbunătăţi somnul.

Cercetările ştiinţifice semnalează că încă nu este cunoscut motivul pentru care creierul menţine starea de alertă într-o singură emisferă. Cu toate acestea, există mai multe exemple de asimetrie emisferică la animale în timpul somnului cu unde lente. În cazul mamiferelor marine, spre exemplu, acest lucru se întâmplă deoarece au nevoie să iasă la suprafaţa apei în mod regulat pentru a respira, chiar şi în timpul somnului. Un exemplu sunt şi delfinii, care pot dormi cu o jumătate din creier treaz, adică cu un ochi deschis, iar celălalt închis.

Sursă: "Night Watch in One Brain Hemisphere during Sleep Associated with the First-Night Effect in Humans". Current Biology (21 of april, 2016)