DOCUMENTAR - Miza alegerilor din Franţa

Alegătorii francezi sunt chemaţi la urne pentru a-şi desemna noul preşedinte, după o campanie dominată de economie şi imigraţie, cu implicaţii la nivel european.

CARE SUNT PRINCIPALELE TEME ABORDATE?

Economia, economia, economia. Practic, de luni de zile, principalele teme au fost rata şomajului şi puterea de cumpărare. În mai mică măsură - dar pentru unii candidaţi în mai mare măsură - şi imigraţia a făcut parte din dezbatere. La extreme - atât în tabăra stângii, cât şi în a dreptei - Europa este un subiect legat de problemele economice.

CINE SUNT FAVORIŢII? CINE VA CÂŞTIGA?

Sondajele îl creditează în prezent pe candidatul socialist Francois Hollande ca favorit în ambele tururi de scrutin. Preşedintele Nicolas Sarkozy, care urcase în sondaje în ultimele săptămâni, pare să fi rămas în urmă. Numai alţi trei candidaţi se bucură de susţinerea a peste 10% din electorat: Jean-Luc Melenchon, de extremă-stânga; Marine Le Pen, de extremă-dreapta şi Francois Bayrou, de centru.

CÂT DE INTERESAŢI SUNT FRANCEZII DE ALEGERI?

Depinde foarte mult de cât de mult sunt atraşi de politică. Din multe puncte de vedere, aceasta este una dintre cele mai interesante curse din ultimele decenii: un preşedinte în exerciţiu se luptă pentru supravieţuirea politică şi nu este favorit în scrutin, în timp ce candidaţi de extremă, atât stânga, cât şi dreapta, par pe punctul de a strânge o treime din voturile din primul tur.

Pe de altă parte, toate partidele politice sunt îngrijorate de rata de participare. Subiectele au fost dezbătute aprins, iar unul dintre motivele pentru care extremiştii se descurcă atât de bine este că alegătorii nu percep ca fiind suficient de clare diferenţele dintre programele lui Sarkozy şi Hollande, deşi cei doi candidaţi au depus eforturi în acest sens.

CARE SUNT IMPLICAŢIILE PENTRU RESTUL EUROPEI?

Franţa şi Germania au condus eforturile pentru a menţine moneda unică europeană solidă şi a menţine unitatea Europei.

Atât Sarkozy, cât şi Hollande, sunt proeuropeni convinşi, însă, dacă vreunul dintre ei va fi nevoit să se orienteze pe extrema-stângă sau extrema-dreaptă pentru a-l ajuta în al doilea tur de scrutin, atunci ar putea apărea surprize.

De altfel, Hollande a declarat miercuri că nu va susţine pactul de guvernanţă fiscală a UE, dacă acesta nu va promova creşterea economică.

CUM SUNT ACESTE ALEGERI DIFERITE DE CELE PRECEDENTE?

Toată lumea se gândeşte la 2002, când s-a presupus că socialistul Lionel Jospin şi preşedintele de centru-dreapta Jacques Chirac vor intra în al doilea tur de scrutin. Dar, după numărarea buletinelor de vot din primul tur, candidatul de extremă-dreapta Jean-Marie Le Pen l-a înfruntat pe Chirac.

Dacă o astfel de supriză s-ar produce din nou - oferită probabil de Melenchon - implicaţiile ar fi dramatice. Este greu de crezut că acesta va ajunge preşedintele Franţei, dar dacă acest lucru se va întâmpla, se va opune în mod clar Europei aşa cum este ea în prezent.