DNA prezintă nota de plată pentru "spargerea binomului": 10.415.000 euro şi 130 de noi angajaţi

Decizia prin care CCR care a declarat neconstituţională o prevedere legislativă care le permitea serviciilor să se ocupe de interceptările din dosarele penale va antrena un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro şi angajarea a 130 de persoane, informează DNA, precizând că a cerut promovarea unei Hotărâri de Guvern vizând rectificarea bugetului şi suplimentarea numărului maxim de posturi în cadrul instituţiei.

"Modificarea reglementărilor privind realizarea activităţilor de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale a României (C.C.R.), va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro.", precizează DNA într-un comunicat remis miercuri.

În acest context, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiţiei, în cursul zilei de miercuri, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu 130 de posturi de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, precum şi rectificarea bugetului instituţiei cu suma anterior menţionată, se mai precizează în comunicat.

În adresa transmisă de conducerea DNA Ministerului Justiţiei, instituţia anticorupţie precizează că, în prezent, instituţia cooperează în vederea realizării activităţilor de supraveghere tehnică cu SRI care asigură suport logistic şi tehnic pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video şi localizarea prin mijloace tehnice. Or, în situaţia în care, după publicarea deciziei menţionate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaţionale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de corupţie.

"În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activităţii de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităţilor de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi şi libertăţi, fiind identificate următoarele necesităţi:

- achiziţionarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale - cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro;
- achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor - cost estimat de aproximativ 415.000 euro;
- detaşarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliţie judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicaţiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative şi înregistrări ambientale în spaţii publice sau private - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detaşare de la Ministerul Administraţiei şi Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului);
- atribuirea / achiziţia unui sediu secundar pe raza municipiului Bucureşti în proximitatea sediului central al DNA (suprafaţă utilă de minim 1.000 - 1.500 mp şi loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) - cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an;
- achiziţionarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri - cost estimat de aproximativ 650.000 euro;
- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc în timp cunoştinţele specifice activităţii de supraveghere tehnică - cost estimat 200.000 euro.

Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro. ", scrie conducerea DNA.

DNA mai precizează că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar.

Procurorii anticorupţie mai adăugă că raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziţie, precum şi pentru selecţia şi pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficienţa activităţii de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalităţii investigaţiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menţionate anterior

Reamintim că pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis ca prevederea din Codul de procedură penală privind punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, care le permitea serviciilor să facă performanţe în domeniu, este neconstituţională. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.

Ulterior, pe fundalul temerilor că pleiada de corupţi ajunşi după gratii în dosare bazate pe interceptări efectuate de SRI vor cere revizuirea sentinţelor, judecătorii CCR au venit cu o nouă decizie, respectiv a declarat neconstituţionale prevederile de la art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală. Practic, CCR a hotărât că decizia referitoare la interceptările SRI nu va putea fi invocată pentru revizuirea sentinţelor.