DNA extinde acuzaţiile aduse fostului judecător CCR, Toni Greblă. Struţilor li se alătură un tractor cu remorcă

Fostul judecător CCR, Toni Grebla, s-a prezentat miercuri la DNA. La intrarea în sediul instituţiei, Greblă a precizat că a fost chemat să se prezinte şi că nu ştie motivul, dar că speră la o ”anchetă echitabilă”.
Tony Greblă, numărând struţii la DNA (Epoch Times România)
Loredana Diacu
10.06.2015

Fostul judecător CCR, Toni Greblă, s-a prezentat miercuri la DNA. La intrarea în sediul insituţiei, Greblă a precizat că a fost chemat să se prezinte şi că nu ştie motivul, dar că speră la o ”anchetă echitabilă”.

Am fost chemat la DNA şi ca orice cetăţean m-am prezentat", a declarat Toni Greblă, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

"Am înţeles să-mi dau demisia de la Curtea Constituţională şi acum sunt un simplu cetăţean, în urma împrejurărilor pe care le ştiţi şi dând dovadă de responsabilitate. Am sperat şi sper în continuare să am parte de o anchetă echitabilă pentru că acum suntem în stadiul de anchetă penală", a mai declarat fostul judecător al CCR, citat de Mediafax.

Reamintim că procurorii DNA îl acuză pe judecătorul CCR Toni Greblă, printre altele, că s-ar fi angajat în afaceri ilegale în Rusia, în ciuda faptului că autorităţile de aici au impus embargou. Magistratul Curţii Constituţionale neagă însă afirmaţiile procurorilor.

Toni Greblă ar fi constituit un grup infracţional organizat alături de finul său, omul de afaceri de etnie romă Ion Bîrcină, generalul Bartolomeu Săvoiu şi cetăţeanul moldovean Victor Dologhi.

Ulterior vizitei de astăzi a lui Greblă la DNA, procurorii anticorupţie au extins acuzaţiile în cazul fostului judecător CCR, acuzându-l pe acesta de trafic de influenţă, în formă continuată (2 infracţiuni) şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).

De asemenea, procurorii au extins urmărirea penală şi faţă de Mihai Prundian, administrator al unei societăţi comerciale, la data faptei, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare de influenţă, în formă continuată, precum şi faţă de Gheorghe Grecu, acesta fiind acuzat de complicitate la infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, şi spălare de bani.

Potrivit procurorilor DNA, există date şi indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă că în perioada 2008 – 2012 ( cu ocazia campaniilor electorale din 2008 şi 2012), Toni Greblă, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României, a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion.

Aceste foloase au fost primite de Toni Greblă în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de Bîrcină Ion, cu interese în domenii de activitate diverse (energie, construcţii, transport, fier vechi ş.a.).

Toni Greblă mai este acuzat că, în calitate de senator (în perioada 2008 – 2013) şi, ulterior, judecător de Curte Constituţională (în perioada decembrie 2013 – 2015), a pretins şi primit, direct şi indirect, de la Mihai Prundianu, suspect în acelaşi dosar, mai multe foloase necuvenite, în cuantum total de 481.276,42 lei, din care:

- 360.269,42 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 bucăţi struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj) şi

- 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de şase angajaţi în perioada 2011 - 2015, evidenţiate în contabilitatea Asociaţiei Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia (care lucrau în realitate la ferma respectivă).

Şi de această dată, foloasele respective au fost primite de Toni Greblă, în schimbul promisiunii acestuia de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu, în folosul firmelor controlate de omul de afaceri, cu interese în domeniul energiei.

În perioada 2009-2015, Toni Greblă, în funcţiile de senator, respectiv judecător la Curtea Constituţională, a omis să precizeze în declaraţiile de avere, întocmite în perioada 2008 - 2015, dobândirea de la o rudă, printr-un contract de donaţie, a unui teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în judeţul Gorj.

Procurorii mai arată că, în perioada 2010 – 2015, cunoscând realitatea surselor de finanţare şi realitatea proprietarilor fermei respective, suspectul Grecu Gheorghe cu intenţie, a înlesnit şi l-a ajutat pe inculpatul Toni Greblă la săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, în sensul asumării, în mod nereal, a calităţii de proprietar al exploataţiei agricole.

Concret, suspectul Grecu Gheorghe a ascuns şi a disimulat adevărata natură a provenienţei şi proprietăţii bunurilor şi drepturilor asupra acestora, cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni, jucând rolul interpusului, ca paravan al afacerilor derulate de Toni Greblă, în următoarele modalităţi:

- a acceptat transferul proprietăţii exploataţiei agricole pe numele său, în calitate de persoană fizică autorizată, în condiţiile în care, în aceeaşi perioadă, apărea ca salariat al Asociaţiei Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia,

- a avut cunoştinţă de existenţa unei convenţii comerciale verbale, între Toni Greblă şi Prundianu Mihai, privind punerea în comun de bani, mijloace şi muncă pentru realizarea unei exploataţii agricole de creştere şi valorificare a struţilor,

- a acceptat ca fluxurile financiare ulterioare să-l prezinte ca beneficiar final, cum este cazul obţinerii de subvenţii de la APIA, în cuantum total de 37.193 lei, pentru anii 2010-2014,

- a încheiat contracte comerciale cunoscând faptul că beneficiarul legal al acestora era altă persoană.

Aceste acţiuni ale suspectului Grecu Gheorghe au avut drept scop atât mascarea existenţei situaţiei de incompatibilitate în care se află senatorul / judecătorul Toni Greblă, cât şi facilitatea obţinerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective, în cuantum total de 518.469,42 lei, din care 481.276,42 lei, reprezentând contravaloarea investiţiilor în curs şi a cheltuielilor salariale şi 37.193 lei, cu titlu de subvenţii obţinute de la APIA, în perioada 2010 – 2014.

În perioada respectivă, suspectul Grecu Gheorghe a obţinut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.


România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor