Directiva "Big Brother" anulată de Bruxelles. România merge însă pe Legea ei

(THOMAS COEX / AFP / Getty Images)

În timp ce Parlamentul României se pregăteşte să dezbată un proiect de lege prin care utilizatorii de cartele pre-plătite vor fi obligaţi să depună un act de identitate la operatorii de telefonie mobilă, la Bruxelles, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis să invalideze controversata Directivă 24/2006, cunoscută şi sub numele de „Directiva Big Brother” privind stocarea datelor personale de către companiile de telecomunicaţii, în vederea folosirii lor de către procurori, informează Gândul.

CJUE a decis ca, deşi principiul stocării datelor de trafic informaţional - respectiv stocarea informaţiilor despre identitatea şi localizarea celor ce efectuează convorbiri, pentru o perioadă între 6 luni şi 2 ani, nu şi interceptarea convorbirilor în sine - este legitim, termenii în care se face acest lucru încalcă dreptul la intimitate şi la protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor UE.

Directiva 24/2006 permite posibilitatea stabilirii identităţii persoanelor cu care abonatul sau utilizatorul comunică şi mijloacele de comunicare, frecvenţa cu care o face, momentul şi locul comunicării, date care, corelate, oferă informaţii foarte exacte despre mediul, anturajul, si nu în ultimul rând despre viaţa personală a celor monitorizaţi, ceea ce reprezintă o încalcare a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor, de protejare a vieţii lor private şi de confidenţialitate a datelor cu caracter personal. Cu alte cuvinte, nu se respectă principiul proporţionalităţii, imixtiunea în viaţa privată fiind mult prea amplă în raport cu scopul iniţial al legii, respectiv nevoia de a putea folosi date de identificare din telecom pentru anchete europene precum cele de terorism sau alte dosare foarte "serioase".

În consecinţă, CJUE a decis ca mijloacele prin care a fost implementată Directiva Big Brother, adoptată „în grabă” după atentatele teroriste din Madrid (2004) şi Londra (2005), sunt abuzive şi ilegale şi se impune rescrierea ei.

Odată directiva invalidată, se consideră că ea a nu existat vreodată, au declarat surse europene pentru Gândul, ceea ce ridică probleme majore pentru statele UE care au adoptat legi naţionale în care a fost transpusă directivă şi se văd puse în postura de a invalida (eventual) ceea ce au adoptat.

În baza faimoasei directive, în 2012, s-au înregistrat 2,66 milioane de solicitări de accesare a datelor stocate cele mai multe fiind date din zona telefoniei mobile, faţă de 1,56 milioane de cereri de accesare a datelor, în 17 state membre.

România şi modul în care care a fost aplicată "Directiva Big Brother"

În legislaţia românească, directiva Big Brother a fost pusă în operă prin Legea nr. 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului. Aceasta implică obligaţia furnizorilor din acest domeniu, de a reţine anumite date generate sau prelucrate în cadrul activităţii lor, si de a le pune la dispoziţia organelor de urmărire penală, instanţelor de judecată şi organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale în scopul utilizării lor în cadrul activităţilor de prevenire, de cercetare, de descoperire şi de urmărire penală a infracţiunilor grave sau pentru rezolvarea cauzelor cu persoane dispărute ori pentru punerea în executare a unui mandat de arestare sau de executare a pedepsei.

Legea a fost adoptată în ciuda opoziţiei societăţii civile şi cu toate că o lege similară fusese declarată neconstituţională, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1258 din 8 octombrie 2009, conform Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR - CH).

Potrivit surselor europene citate, România are, ca şi restul statelor europene, trei soluţii: fie să modice legislaţia, fie să abroge respectiva lege, aşa cum propune dealtfel APDOR - CH, ori să meargă mai departe cu actuala legislaţie, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat, până ce vreunui cetăţean sau operator telecom îi va veni ideea să o atace in instanţă pe motiv că nu respectă drepturile fundamentale ale cetăţenilor acestei ţări.

Deocamdată România a anunţat, la o zi după ce CJUE a invalidat Directiva "Big Brother", prin vocea lui Robert Cazanciuc, că Guvernul a aprobat un proiect de lege prin care utilizatorii de cartele pre-plătite vor fi obligaţi să depună un act de identitate la operatorii de telefonie mobilă, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Proiectul de act normativ urmează să intre imediat în dezbaterea Parlamentului, a mai informat Ministrul.