Dincolo de ştiinţă - oameni care iau foc spontan

În luna decembrie 2010, a fost găsit în cenuşă în casa sa din Irlanda, Michael Faherty, 76 ani. Potrivit medicului legist, a fost un caz de combustie spontană.

De mai mulţi ani savanţii se chinuie să afle cum poate organismul uman lua pur si simplu foc, fără surse externe de aprindere.

Există peste 200 de cazuri de combustie spontană raportate în întreaga lume, în multe dintre acestea victima fiind practic redusă la cenuşă. Alteori, însă, capetele şi picioarele rămân intacte iar în jur nimic nu este afectat de incendiu.

În 1986, a fost găsit corpul unui pompier pensionar, George Mott, în vârstă de 58 de ani, din New York. Tot ce a rămas din el a fost un picior, resturi din craniu şi câteva coaste. În 1985, Frank Baker din Vermont, a declarat că a luat foc spontan, în timp ce stătea pe canapeaua sa. A fost suficient de norocos să scape şi să poată povesti.

Printre cele mai celebre cazuri de combustie umană spontană este cel al contesei Cornelia Bandi din Cesena, Italia, bunica maternă a Papei Pius IV, care, în 1731, a fost găsită pe podeaua casei sale, în dormitor, cu picioarele şi o parte a craniului intacte, dar corpul complet carbonizat. Un consiliu de oameni de ştiinţă din acel timp au susţinut că acesta a fost un caz de "combustie spontană". Faptul l-a impresionat chiar şi pe scriitorul Charles Dickens, care l-a menţionat în prefaţa romanului său "Bleak House".

În India, medicii sunt nelămuriţi despre cazul ciudat al micului Rahul, un copil din Tamil Nadu (sudul Indiei) admis la Kilpauk Medical College Hospital din Chennai, cu bănuiala că este afectat de aşa numita combustie umană spontană (SHC), mult discutată de experţi. Potrivit ziarului „Times of India”, care a descris cazul, din momentul în care s-a născut, în luna iunie 2013, corpul micului Rahul a luat foc de patru ori fără nicio cauză aparentă.

Mulţi oamenii de ştiinţă resping posibilitatea ca un om să poată lua foc fără motiv. În multe cazuri victimele au fost singure în casă şi aproape de o posibilă sursă, cum ar fi o ţigară sau o lumânare.

Pentru a se produce o flacără este nevoie de trei lucruri: de căldură, un combustibil şi un oxidant. Organismul uman este în cea mai mare parte compus din apă, ceea ce face oarecum dificilă combustia. Unii au sugerat că: grăsimea poate servi drept combustibil şi hainele sau îmbrăcămintea ca un fitil (aşa-numitul efect de fitil).

Biologul britanic Brian Ford, cu toate acestea, are o altă teorie: în cetoză (stare patologică datorată unui exces de cetonă în organism), corpul uman produce cantităţi mici de o substanţă inflamabilă numită acetonă. Ford crede că atunci când o persoană suferă de această condiţie, poate produce cantităţi suficiente de acetonă, care pot lua foc dacă este în prezenţa unei scântei, produsă datorită electricităţii statice.