Dimitri Rogozin, care în 2017 îi făcea pe români "javre", acuză România şi Polonia de „piraterie aeriană”

Dimitri Rogozin, şeful Agenţiei spaţiale a Rusiei, a afirmat că România şi Polonia ar fi „piraţi aerieni”, etichetă preluată de portavocea regimului de la Kremlin, Sputnik.

Dimitri Rogozin a comentat, pe canalul său de Telegram, mesajul RIA Novosti despre faptul că premierul polonez insistă asupra interzicerii zborurilor companiilor aeriene din Bielorusia pe teritoriul UE după deturnarea zborului Ryanair, duminică, de către Alexander Lukaşenko, pentru a-l captura pe jurnalistul Roman Protasevici.

„Polonia şi România sunt implicate în piraterie aeriană de multă vreme. Nu pot fi calificate altfel astfel de acţiuni periculoase şi ilegale”, a scris Rogozin, citat de Sputnik.

Citiți și Avionul lui Rogozin a primit interdicţie să survoleze România: "Aşteptaţi-vă la un răspuns, javrelor!"

Rogozin, care a fost vicepremier al Rusiei în perioada 2011-2018 şi ambasador al Rusiei la NATO, nu este la prima declaraţie incendiară.

Rogozin se referă la un eveniment din vara anului 2017, când unui avion de pasageri al companiei S7 către Chişinău, la bordul căruia, la invitaţia preşedintelui Moldovei, se afla o delegaţie guvernamentală din care făcea parte şi Rogozin - i-a fost refuzată intrarea în spaţiul aerian al României şi Poloniei. Zborul a fost nevoit să aterizeze la Minsk.

„Şi asta, în ciuda faptului că, prin canale diplomatice, autorităţile ţărilor peste care se afla ruta de zbor au fost informate în prealabil cu privire la vizita delegaţiei guvernului rus”, a scris Rogozin.

La vremea respectivă Rogozin îi eticheta pe români drept "javre": "Autorităţile române au pus în pericol vieţile pasagerilor aflaţi la bordul zborului S7 - femei şi copii. Combustibilul a fost suficient până la Minsk. Aşteptaţi-vă la un răspuns, javrelor!", a scris Dmitri Rogozin pe contul său de Twitter.

Un alt incident implicându-l pe Rogozin şi avioanele s-a petrecut în 2014, la scurt timp după ce oficialul rus a fost plasat pe lista ruşilor sancţionaţi de SUA, UE, Canada, Australia şi Elveţia.

La vremea respectivă, autorităţile din România şi Bulgaria au încercat să forţeze aterizarea unui avion al guvernului rus pe unul din aerodromurile lor, pentru a-l „aresta pe politicianul aflat sub sancţiuni”. Avionul a zburat către Chişinău deasupra Mării Negre şi Turciei, deoarece Ucraina, Polonia şi Ungaria au interzis şi ele zborul aeronavei.

Ca urmare, furia lui Rogozin a fost atât de mare, încât a ameninţat România cu bombardamente aeriene.

„La cererea SUA, România şi-a închis spaţiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite din nou să o traversez. Data viitoare voi veni la bordul unui TU-160”, scria Rogozin pe Twitter.

Mesajul postat, luni, de Rogozin pe Twitter susţinea că Protasevici ar fi „agent".

„Aşadar, domnii polonezi ar trebui să fie consecvenţi şi să-şi antreneze memoria. Ei consideră normală o tentativă de atac la siguranţa vicepremierului rus, a membrilor delegaţiei guvernamentale şi a echipajului, nu le pasă de încălcarea gravă a regulile de securitate a aviaţiei, dar când agentul lor a fost capturat, atunci toate vocile isterice din NATO au sărit în sus”, a scris Rogozin.