Deputat PAS prezintă documente şi scheme despre modul în care a fost distrusă Calea Ferată din Moldova

Calea Ferată din Moldova se află în acest moment într-o situaţia foarte complicată, a menţionat deputatul PAS Radu Marian, precizând că potrivit cifrelor prezentate de directorul întreprinderii, Adrian Onceanu, datoriile istorice ale întreprinderii se ridică la peste 700 milioane lei, iar datoriile pentru salariile angajaţilor se ridică la 91,6 milioane lei.

Este o situaţie similară cu cea din 2015, atunci când întreprinderea era foarte aproape de a intra în incapacitate de plată. Deşi problemele s-au agravat o dată cu criza economică şi seceta, care au redus volumul transportului de mărfuri şi pasageri, cea mai mare problemă rămâne administrarea proastă şi fraudele colosale de la întreprindere, a mai specificat parlamentarul.

„Am intrat în posesia mai multor documente care arată modul în care Calea Ferată a fost furată sistematic în ultimii ani, iar persoanele responsabile de oprirea acestora au muşamalizat furturile. Documentele se referă în special la furtul de motorină din locomotive şi vânzarea la negru a biletelor de pasageri.

Documentele pe care le am datează din 2014, dar cu siguranţă, furturile au avut loc şi înainte (să ne amintim de sutele de vagoane date în arendă între 2005–2007 la preţuri mizere). În 2014, a avut loc prima reducere drastică a personalului Centrul Informativ de Calcul — departamentul care efectua controlul utilizării motorinei. Dacă în 2012, la Centru activau 36 de angajaţi, astăzi au rămas doar 4”, scrie deputatul PAS pe blogul personal.

Ca rezultat, a subliniat acesta, raportările de monitorizare veneau cu întârziere, iar sistemele de control achiziţionate pe bani mulţi au devenit nefuncţionale. Mai mult decât atât, cu trecerea timpului, funcţiile de monitorizare şi control al consumului de motorină au trecut de la acest departament la depourile de locomotive, adică la cei care şi consumă produsele petroliere.

La un an după ce funcţiile de control al consumului motorinei au fost transferate depourilor de locomotive, niciunul din cele 48 de sisteme de control al combustibilului „Delta SU”, achiziţionate anterior cu suma de 255.000 USD, nu era pe deplin funcţional, asta chiar dacă se mai plăteau în plus 7.280 EUR lunar pentru întreţinerea lor către firma afiliată fostului lider PD, Vlad Plahotniuc - Bass-Systems SRL. Nu este clar dacă aceste dispozitive sunt funcţionale astăzi, a punctat Marian.

Pe parcurs, în 2016, a fost creat un Serviciu de Management al Eficienţei Energetice (EMS), a cărui sarcină era să monitorizeze consumul resurselor în cadrul întreprinderii, inclusiv motorina. Acesta a fost dezactivat recent, la sfârşitul anului 2020, necesitatea lui fiind şi astăzi subiect de discuţie, a mai specificat legiuitorul.

„Unul din cele mai eficiente metode de depistare a furtului de motorină este monitorizarea consumului real de ulei comparativ cu volumul de motorină turnat. Orice motor are nevoie de o anumită cantitate de ulei pentru a funcţiona normal. Urmând acest principiu, la analiza unei singure locomotive în perioada decembrie 2018 — septembrie 2020, s-a constatat că furtul de motorină a atins cifra de 325 tone. La un consum declarat de motorină de 781 tone, consumul real de ulei trebuia să fie de 14,8 tone (1,9% din total). Cu toate acestea, motorul a utilizat doar 8,6 tone de ulei, ceea ce e imposibil. Asta înseamnă că aproape jumătate din cantitatea de motorină ar fi fost furată. La un preţ unitar de 12 lei/litru de motorină, pagubele financiare, repet de la o singură locomotivă, se ridică la 3,9 milioane lei.

În fiecare zi, erau extraşi 200–300 litri de motorină din fiecare locomotivă. Motorina era vândută gospodăriilor private, iar încasările erau transferate către şefii depoului şi serviciului locomotive. Deşi dosarele au fost transmise la CNA (centrul Naţional Anticorupţie), iar CNA a investigat şi a reţinut câţiva suspecţi, până acum nicio persoană nu a fost condamnată”, a mai precizat deputatul PAS.

De asemenea, în baza informaţiilor GPS, a fost descoperit că mai multe echipaje de locomotive adăugau artificial ore de lucru ca să justifice consumul de motorină. Chiar dacă echipajele lucrau în mod real 2–3 ore, în documentele primare se indicau 11,5 ore. „Ca să înţelegeţi cât de mult se fură, trebuie să ştiţi că 1 oră de lucru este egală cu 15 kg de combustibil. Această diferenţă de combustibil utilizată pentru 8–9 ore, era furată”.

Documentele şi informaţia integrală pot fi văzute aici.