Delegaţia FMI vine mâine la Bucureşti. Care sunt restanţele României

A venit momentul primei evaluări a noului acord încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Mâine la Bucureşti vor sosi reprezentanţii Fondului şi ai Comisiei Europene, urmând ca, de miercuri, aceştia să aibă întâlniri cu oficialii români.

Delegaţia FMI, condusă de Andrea Schaechter, va discuta despre situaţia economică şi politică a ţării cu conducerea Executivului, cu miniştrii responsabili de buget şi de reformele la care ne-am angajat, precum şi cu partenerii de dialog social.

Principalele subiecte care vor fi abordate vor fi rectificarea bugetară şi bugetul pentru anul 2014. Premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor, vineri, la şedinţa de Guvern, să pregătească aceste două teme care vor fi abordate chiar de la prima întâlnire cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene. Astfel, oficialii români le vor prezenta celor străini previziunile economice pe care se bazează în construcţia bugetară pentru anul care urmează şi vor discuta opţiunile pentru relaxarea fiscală promisă: reducerea contribuţiilor sociale cu 3 puncte procentuale sau neimpozitarea salariului minim.

La sfârşitul lunii iulie, autorităţile române au bătut palma cu finanţatorii externi pentru încheierea unui nou acord de împrumut preventiv, pentru o perioadă de doi ani, în sumă de 4 miliarde de euro, împărţită egal între FMI şi Comisia Europeană. Este cel de-al treilea acord cu instituţiile financiare internaţionale de la venirea crizei.

Ce aşteaptă FMI de la noi

La finalul misiunii FMI din luna iulie, Andrea Schaechter a declarat că România trebuie să se concentreze pe păstrarea stabilităţii macroeconomice, dar şi pe continuarea reformelor structurale în domenii precum sănătatea, energia şi transporturile. Totodată, şefa delegaţiei FMI a insistat asupra selecţiei transparente a managerilor privaţi la companiile de stat, subliniind că ministerele nu trebuie să intervină în conducerea societăţilor de stat. “Va fi important ca autorităţile să se reţină de la intervenţie în conducerea companiilor de stat, ministerele de resort să se abţină să intervină în conducerea acestor întreprinderi, care ar trebui lăsată pe mâna managerilor privaţi, care trebuie selectaţi într-o manieră transparentă”, a declarat Andrea Schaechter la conferinţa de presă de la finalul misiunii Fondului din luna iulie.

Printre temele pe acasă pe care FMI le-a dat Guvernului sunt: să publice rapoarte lunare privind situaţia arieratelor, să elaboreze pachetul de servicii de bază în domeniul sănătăţii care să se încadreze în sumele existente sau să identifice corect cheltuielile necesare pentru realizarea proiectelor finanţate de Uniunea Europeană. Totodată, Guvernul trebuia să aprobe o listă de proiecte prioritare care să ajute la elaborarea proiectului de buget pe 2014 şi să lanseze listarea pe bursă a unui pachet de 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz. În plus, autorităţile române mai trebuiau să numească o conducere profesionistă la Hidroelectrica, să aprobe legislaţia privind obligaţiunile garantate şi să privatizeze majoritatea companiilor aflate în curtea Ministerului Economiei.

Listarea la bursă a unor pachete de acţiuni din mai multe companii de stat este o altă condiţie din vechile acorduri cu Fondul care nu a fost dusă la îndeplinire în totalitate. Totuşi, chiar în ziua sosirii delegaţiei oficialilor străini, începe oferta publică pentru pachetul de 15% din Romgaz, pentru care Guvernul se aşteaptă să obţină între 311 şi 415 milioane euro, însemnând un preţ de 24-32 de lei/acţiune.

Managerii privaţi nu găsesc numitor comun cu statul

Selectarea managerilor privaţi la o serie de societăţi de stat este o obligaţie asumată de Guvernul României încă în vechile acorduri cu FMI, însă lucrurile se mişcă extrem de greu la acest capitol. Nici Ministerul Economiei şi nici cel al Transporturilor nu şi-au respectat angajamentele de a instala management privat la cele peste 100 şi, respectiv, zece companii din subordinea lor până la sfârşitul anului 2012. La acel moment, din 57 de întreprinderi aflate pe listă, doar patru aveau manageri profesionişti. Iar la Tarom managerul selectat şi-a dat demisia la doar câteva zile de la preluarea funcţiei, după ce a respins oferta statului. Un alt caz este cel al lui Lucian Isar, numit preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR SA, care a părăsit funcţia după trei luni, după ce CA-ul i-a respins planul de administrare a societăţii. Până în prezent, Ministerul Transporturilor a bifat alegerea managerilor privaţi la 18 societăţi din curtea sa.

Restanţieri la privatizări

Un alt subiect spinos în relaţia cu FMI este privatizarea unor companii de stat. Până acum, însă, ne putem lăuda doar cu eşecuri. Niciuna dintre societăţile scoase la privatizare şi pregătite în acest sens nu a fost adjudecată. Nici Cupru Min Abrud, nici Oltchim Râmnicu Vâlcea, nici cel mai recent eşec, CFR Marfă. Mai mult, se pare că încercările de privatizare sunt organizate în mod special ca să rămână doar la stadiul iniţial şi să nu se finalizeze cu un investitor. Chiar Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei, a declarat recent la un post de televiziune: “Privatizarea cu Dan Diaconescu a fost bifarea unei solicitări a FMI, era limpede că Oltchim nu va fi privatizat, şi nu doar la oferta lui Dan Diaconescu, la oferta nimănui de pe această planetă”. Următoarea etapă este vânzarea producţiei pe şapte ani a companiei Cupru Min, o formă mai ciudată de privatizare. Însă şi de această dată au început deja amânările: ministrul Daniel Chiţoiu a anunţat decalarea cu 30 de zile a procedurii, pentru a analiza mai bine strategia şi procedura.

Datoria externă mare şi criza din UE, marile riscuri pentru România

Oficialii FMI consideră că, din 2008 încoace, după venirea crizei, România a făcut progrese semnificative în reducerea dezechilibrelor macroeconomice şi pentru reconstruirea rezervelor fiscale şi financiare. Cu toate acestea, “România rămâne vulnerabilă la şocurile externe, în particular la incertitudinile din zona euro, precum şi la volatilitatea globală a fluxurilor de capital în pieţele emergente”, susţin specialiştii Fondului în raportul despre ţara noastră, elaborat cu ocazia aprobării unei noi linii de finanţare pentru România.

Unul dintre riscurile majore care planează asupra economiei României, aşa cum se văd ele de peste Ocean, ţine de vulnerabilităţile datorate nevoilor de finanţare pentru rostogolirea datoriei externe mari. Totodată, “sistemul bancar rămâne puternic dependent de finanţările din partea instituţiilor-mamă, expunându-l la riscul de contagiune din zona euro şi este vulnerabil la deprecierea monedei naţionale, dat fiind nivelul mare al creditării în valută”, spun specialiştii Fondului în raport. Potrivit acestora, noi surse de riscuri externe au survenit din cauza volatilităţii crescute a fluxurilor de capital în raport cu pieţele emergente.

Principalele condiţii ale noului acord de finanţare cu FMI sunt: continuarea graduală a ajustărilor fiscale, permiţând însă măsuri pe termen scurt pentru susţinerea cererii interne, reformele structurale prevăzute încă din primul acord cu FMI, în special reducerea arieratelor.

În plus, conducerea FMI se aşteaptă de la autorităţile române să înceteze să mai întârzie reformele în sectoarele energie şi transport.

Specialiştii Fondului prognozează că economia României va creşte cu 2% în acest an datorită unui an agricol obişnuit, faţă de anul trecut, dar şi datorită creşterii exporturilor către ţările non-UE. Potrivit FMI, revenirea economiei autohtone va continua în 2014, cu o creştere de 2,2%, în condiţiile în care cererea internă va creşte, susţinută fiind de absorbţia mai bună a fondurilor europene şi de creşterea creditării în sectorul privat, la care se adaugă o îmbunătăţire a contextului economic extern. Inflaţia este aşteptată să scadă în a doua parte a acestui an, până la un nivel de 3,3%, la finalul anului.