Cine va plăti în 2014 risipa din anii de boom
Bugetarii mai au de plătit la factura pentru risipa de la capitolul cheltuieli cu angajaţii din anii de boom, când aproape că nu mai conta unde se duc banii. Din acest motiv, austeritatea în rândul angajaţilor autorităţilor centrale şi locale va continua şi anul viitor, au decis oficialii Finanţelor.
Cheltuielile de personal reprezintă una dintre cele mai spinoase probleme ale guvernelor. Pe de o parte, bugetarii sunt un bazin electoral de exploatat, care, însă, pe de altă parte, este destul de costisitor şi rigid.
Cheltuielile de personal au crescut extrem de rapid în anii de dinainte de criză, până să ajungă, în 2009, la un apogeu de 46,8 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul 2006. Această categorie de cheltuieli bugetare a crescut foarte mult pe de o parte din cauza sporirii numărului angajaţilor în sectorul de stat, iar pe de altă parte în urma majorării rapide a salariilor acestora. Când economia duduia, practic nu a mai contat că mulţi angajaţi nu-şi justificau funcţiile, sau că existau mai multe instituţii cu atribuţii similare, sau că se acordau sporuri nesimţite precum cel pentru refacerea după concediul de odihnă, sporul de cantină sau cel pentru medicamente şi vitamine. Toate acestea au dus la umflarea vertiginoasă a anvelopei salariale. Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, salariile bugetarilor au crescut cu 150%, în perioada 2004-2008, în timp ce lefurile angajaţilor la companiile private au urcat cu 100%.
Risipa, stopată de criză
Criza economică ce a început în toamna anului 2008 i-a făcut pe analişti şi pe reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale să-şi întoarcă privirile către zonele unde se sifonează banul public. Astfel, după anul 2009, bugetul României, grevat de un deficit care a trebuit finanţat cu bani de la FMI şi Comisia Europeană, nu a mai suportat creşterea sumelor destinate salarizării angajaţilor la stat. Aşa s-a ajuns la decizia luată în luna iulie 2010 de Guvernul Emil Boc de a reduce lefurile bugetarilor cu un sfert. Oricum, salariaţii la stat au resimţit criza cu o mare întârziere faţă de cei de la privat, care au trecut prin concedieri şi tăieri de salarii chiar de la sfârşitul anului 2008-începutul anului 2009. Începând cu anul trecut, bugetarii şi-au primit etapizat banii înapoi.
În 2012, cheltuielile de personal s-au cifrat la 40,8 miliarde de lei, în creştere cu 6,2% faţă de anul 2011, “ca urmare a reîntregirii salariilor în sectorul bugetar cu 8% începând cu luna iulie, precum şi acordării unor drepturi salariale în urma unor hotărâri judecătoreşti”, explică oficialii MFP în Programul de Convergenţă 2013-2016. Pe parcursul anului trecut, au fost menţinute restricţiile privind angajările în sistemul bugetar, impuse încă de fostul premier Emil Boc, precum şi limitările privind acordarea anumitor sporuri angajaţilor bugetari.
Iar în primele opt luni ale anului în curs, autorităţile centrale şi locale au cheltuit pentru asigurarea veniturilor bugetarilor suma de 30,86 miliarde lei. Valoarea este în creştere cu 15,2% raportat la perioada ianuarie-august 2012, din cauza recuperării salariale a unei părţi din tăierea din 2010, precum şi din cauza plăţii obligaţiilor stabilite prin hotărârile judecătoreşti, explică reprezentanţii Finanţelor.
Austeritatea se menţine şi în 2014
Scrisoarea-cadru privind bugetul pentru anul viitor prevede că angajaţii în sectorul public nu vor beneficia nici anul viitor de tichete de masă, de vacanţă şi nici de tichete cadou. “De asemenea, la estimarea cheltuielilor de personal nu s-a avut în vedere acordarea de premii, prime, precum şi plata orelor suplimentare”, se mai arată în documentul oficial publicat recent de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Totodată, potrivit scrisorii-cadru ce conturează bugetul anului 2014, angajările la stat vor continua să rămână blocate: “numărul maxim de posturi finanţate pentru anul 2014 să nu depăşească numărul mediu de posturi ocupate în perioada ianuarie-iulie 2013”. După cum se explică în Programul de Convergenţă, politica privind ocuparea posturilor vacante din instituţii şi autorităţi publice se menţine restrictivă până când se va finaliza restructurarea administrativă, timp în care va putea fi ocupat un singur post din şapte vacante.
Teoretic, vom afla care sunt cifrele exacte pe care se bazează Ministerul de Finanţe pentru anul viitor până luna viitoare, având în vedere că la finele lunii octombrie proiectul de buget va trebui discutat cu reprezentanţii Delegaţiei Comisiei Europene, urmând să fie trimis în Parlament şi adoptat până pe data de 1 decembrie.
Risc pentru buget
Asupra bugetului României sărăcit grevează, la capitolul cheltuieli cu personalul, şi o datorie mai veche: drepturile salariale câştigate în instanţă pe diferite speţe ale bugetarilor: de la profesori şi personal judiciar şi până la angajaţi la stat care au contestat în instanţă reducerea cu 25% a salariului, cauzată de austeritatea crizei, şi au câştigat. Plata acestor drepturi, unele trenând încă din 2008, a fost amânată pentru anii 2012, 2013 şi 2014. Până în primăvara anului 2011, se adunase o sumă de aproximativ 8 miliarde de lei, ce trebuia restituită angajaţilor la stat.
Pentru drepturile salariale restante devenite executorii în 2013, Guvernul a stabilit o procedură diferită: în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte doar 5% din sumă, iar restul se achită eşalonat, până în al cincilea an. Această povară financiară ce apasă pe umerii bugetului reprezintă, în opinia Consiliului Fiscal, “un risc substanţial pentru respectarea ţintelor stabilite pentru fondul de salarii în sectorul bugetar, şi implicit pentru traiectoria de reducere a deficitului bugetar”.
