Decese din cauza unor afecţiuni cardiace apărute după administrarea unui vaccin anti Covid ARNm. Studiu peer review oferă dovezi directe

Medicii patologi de la Spitalul Universitar Heidelberg din Heidelberg, Germania, au publicat dovezi directe care arată cum au murit mai multe persoane decedate după vaccinarea cu ARNm (ARN Messenger).

Studiul efectuat de o echipă de şase oameni de ştiinţă arată că o serie de pacienţi vaccinaţi cu ARNm au suferit afecţiuni cardiace, deoarece inimile lor au fost atacate de propriile celule imunitare. Acest atac autoimun asupra propriilor celule cardiace a făcut ca inimile lor afectate să bată de atât de multe ori pe secundă încât au intrat subit în tahicardie şi au murit în câteva minute.

Articolul "Caracterizarea histopatologică bazată pe autopsie a miocarditei după vaccinarea cu anti-SARS-cov-2", a fost publicat la 27 noiembrie 2022 în revista Clinical Research in Cardiology, revista oficială a Societăţii Germane de Cardiologie. Echipa de cercetători a autopsiat 25 de victime de vârste diferite, care au fost găsite moarte la domiciliu în termen de 28 de zile de la vaccinare. Ei au examinat la microscop ţesutul lor cardiac pentru a afla de ce au murit aceste persoane din cauza unei tulburări de ritm cardiac, când, aparent, nu sufereau de nicio boală cardiacă.

Autorii transmit că: "Descoperirile noastre stabilesc fenotipul histologic al miocarditei letale asociate cu vaccinarea".

Fenotipul histologic presupune observarea directă a ţesutului la microscop.

Într-un videoclip în care analizează rezultatele, doctorul John Campbell din Marea Britanie, declară: "Acest studiu este revizuit de colegi. Aceasta este o ştiinţă adecvată şi un diagnostic patologic definitiv efectuat de un grup de patologi germani de top". Videoclipul lui Campbell a fost vizionat de 918.000 de ori. El are 2,58 milioane de abonaţi pe canalul său.

Decese cauzate de tahicardie ventriculară sau fibrilaţie

Tahicardia ventriculară este atunci când inima începe să bată atât de repede încât nu are timp să se reumple cu sânge între bătăi, astfel încât nu pompează sângele în mod adecvat. Problema provine de la ventriculi: camerele care împing sângele din inimă spre restul corpului.

Fibrilaţia este atunci când, în loc ca inima să bată efectiv, aceasta începe să se contracte haotic. Această problemă poate proveni de la ventricule sau de la atrii. Atriile sunt camerele superioare care, practic, aspiră sângele în inimă prin expansiune şi contracţie. Deşi mai multă lume este familiarizată cu fibrilaţia atrială (A-Fib), fibrilaţia ventriculară este mult mai periculoasă şi, de obicei, letală în câteva minute.

Persoanele decedate ale căror inimi au fost autopsiate în acest studiu au fost găsite moarte la domiciliu, fiecare dintre ele murind de tahicardie ventriculară sau fibrilaţie în termen de 28 de zile de la vaccinarea cu ARNm.

Inimi vizibil deteriorate

Macrofagele sunt celule mari care fac parte din sistemul nostru imunitar. Atunci când sistemul imunitar funcţionează corect, corpul nostru foloseşte macrofagele pentru a ataca agenţii infecţioşi şi alte materii străine. Macrofagele sunt o parte esenţială a sistemului imunitar înnăscut, ajutând la dezvoltarea normală a ţesuturilor, precum şi la repararea ţesuturilor deteriorate, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Northwestern.

Însă, în cazul persoanelor care au murit subit la o lună după ce au fost vaccinate, macrofagele proprii ale organismului au pătruns în muşchiul cardiac, atacând muşchiul şi provocând pete care au perturbat ritmul cardiac. Această invazie a macrofagelor pare să fi scurtcircuitat literalmente transmiterea impulsurilor electrice ale inimii, provocând bătăi neregulate ale inimii.

Bătăile neregulate ale inimii au dus la un circuit de feedback negativ, făcând inima să bată din ce în ce mai repede. Când se întâmplă acest lucru, inima nu mai pompează efectiv sânge, iar victima moare în câteva secunde sau minute, cu excepţia cazului în care există un defibrilator în apropiere - pentru a administra un şoc electric inimii pentru a o ajuta să reintre în ritm - şi cineva care ştie să-l folosească imediat.

Studiul cercetătorilor germani, revizuit de colegi, a inclus imagini la microscop care arată deteriorarea celulelor cardiace ale victimelor, prezenţa limfocitelor (un alt tip de celule imunitare mai mici) în muşchiul cardiac şi a macrofagelor invazive în muşchiul cardiac. Atât macrofagele, cât şi limfocitele numite celule T-helper au fost găsite în ţesutul cardiac. Celulele imune erau concentrate în puncte, fiecare dintre acestea fiind numit focar. Punctele de ţesut cardiac deteriorat de acest fel pot genera semnale de bătăi neregulate care perturbă ritmul lin al inimii.

Există mii de celule cardiace în inimă. Aceste celule nu sunt pasive, precum celulele din bicepsul dumneavoastră care au nevoie de nervi separaţi pentru a le determina să se mişte. În schimb, celulele cardiace îşi generează propriile impulsuri electrice.

Celulele muşchiului cardiac acţionează şi ele ca nişte nervi, conducând semnale către şi de la celulele musculare adiacente. Acest lucru sincronizează contracţiile acestora şi perpetuează continuitatea regulată a bătăilor inimii.

Odată ce o inimă bate, este nevoie de multe lucruri pentru a o opri. Un factor care întrerupe acest ritm este ca un toboşar prost într-o trupă de gimnaziu. El poate provoca o cascadă de haos care împiedică inima să pompeze sângele în mod productiv.

Miocardita: Un efect advers recunoscut al vaccinului

OMS şi CDC recunosc miocardita după vaccinarea cu ARNm. Ambele agenţii de reglementare o consideră o "complicaţie recunoscută, dar rară". De asemenea, majoritatea medicilor resping cazurile de miocardită catalogându-le drept "uşoare".

Dar persoanele din grupul de decedaţi ai studiului german, după cum subliniază Campbell, aveau şi ele miocardită presupus "uşoară". Miocardita a apărut doar în pete microscopice ici şi colo. Cu toate acestea, întreruperile cauzate de aceste pete a provocat decese rapide şi dramatice. Cu alte cuvinte, nu există miocardită uşoară, aşa cum a declarat un părinte al unui adolescent afectat de un vaccin cu ARNm, pe nume Aiden Ekanayake.

Campbell a recomandat ca medicii să aibă un "grad ridicat de suspiciune", respectiv că persoanele vaccinate cu ARNm ar putea fi supuse acestei miocardite autoimune, astfel încât să o poată diagnostica şi trata cât timp persoanele sunt încă în viaţă. Faptul că medicii clinicieni pretind că această afecţiune provocată de vaccin este "rară şi uşoară" a dus la nenumărate tragedii potenţial evitabile.

Corpul tău îşi atacă propriile celule cardiace

Pentru a fi clari, nu vaccinul cu ARNm este cel care dăunează direct inimii - este mai rău. ARNm este injectat în celulele dumneavoastră musculare, transformând celula într-o fabrică care produce proteine spike aferente COVID-19.

Ca urmare a imunizării cu ARNm, organismul dumneavoastră generează un răspuns imunitar împotriva proteinelor spike COVID-19.

Deoarece propriile dumneavoastră celule musculare au fost folosite pentru a produce proteinele COVID-19 spike şi este posibil să le aibă pe suprafaţa celulară, celulele dumneavoastră imunitare nou-înarmate care vizează proteinele spike pot începe să atace propriile dumneavoastră celule musculare sănătoase.

Acest nou studiu german arată dovezi fotografice că acest lucru se întâmplă şi a ucis oameni.

Corelaţie sau cauzalitate?

O investigaţie originală publicată la începutul acestui an în Journal of the American Medical Association a constatat că au existat multe cazuri de miocardită la categorii de populaţie neaşteptate, în special la băieţi şi bărbaţi tineri în urma vaccinării cu ARNm.

Sir Austin Bradford Hill a fost un statistician medical englez care a stabilit în 1965 un set de orientări epidemiologice, numite în prezent criteriile Bradford Hill, care ajută la dovedirea cauzei şi a efectului. Dacă aplicăm criteriile Bradford Hill la aceste noi cercetări, acestea arată că miocardita letală a acestor pacienţi a fost într-adevăr cauzată de vaccinurile cu ARNm.

Cercetările germane au demonstrat criteriile lui Bradford Hill: forţă (cu cât mai multe lucruri se întâmplă în acelaşi timp, cu atât este mai probabil ca unul să îl cauzeze pe celălalt, chiar şi în cazul evenimentelor rare); consecvenţă (constatarea morţii subite cauzate de miocardita indusă de vaccinurile cu ARNm s-a întâmplat în mod constant în diferite locuri şi categorii de populaţie); specificitate (pentru Bradford Hill, aceasta este atunci când o singură cauză produce un singur efect. În acest caz, cauza este vaccinul cu ARNm şi efectul este miocardita) şi multe altele.

Într-adevăr, cercetătorii germani au eliminat posibilitatea ca miocardita letală să fi fost cauzată de altceva. Studiul lor a arătat, de asemenea, "coerenţă", un alt criteriu Bradford Hill, care este atunci când acelaşi efect este găsit atât în studiile epidemiologice, cât şi în probele de laborator.

Un alt criteriu Bradford Hill este analogia: Este această relaţie cauză-efect similară cu alte probleme medicale pe care le înţelegem deja? În acest caz, criteriul analogiei este îndeplinit, deoarece înţelegem deja că reacţiile autoimune vizând propria inimă pot provoca miocardita cu celule gigante, o afecţiune care pune în pericol viaţa şi care provoacă tahicardie ventriculară şi moarte subită la peste două treimi dintre cei diagnosticaţi cu această afecţiune.

Pentru ca o cauză şi un efect să fie stabilite, Bradford Hill se întreabă, de asemenea, dacă relaţia este plauzibilă: există un mecanism prin care un lucru îl poate cauza pe celălalt? Plauzibilitatea a fost dovedită şi de aceste autopsii: cercetătorii germani au arătat clar mecanismul. După cum a spus Campbell în recenzia sa video: "Nu te poţi contrazice cu o fotografie făcută la microscop".

Pentru ca relaţia cauză-efect să fie stabilită cu ajutorul criteriilor lui Bradford Hill, doar unul sau două dintre cele nouă puncte de vedere trebuie să fie îndeplinite. Acest studiu a arătat că, în cazul vaccinurilor cu ARNm şi al afecţiunilor cardiace, şapte dintre cele nouă criterii ale lui Bradford Hill au fost îndeplinite - o constatare epidemiologică relevantă.

Dovezile sunt clare: vaccinurile cu ARNm provoacă miocardita, determinând propriile celule imunitare să vă atace inima, ceea ce poate duce la moarte subită prin tahicardie ventriculară sau fibrilaţie.