De ce unii oameni nu se infectează niciodată cu virusul bolii COVID-19. Ce se poate face?

Odată cu valul continuu de infecţii cu SARS cov 2, care provoacă boala COVID-19, în China, mulţi oameni sunt şocaţi de amploarea acestuia şi îngrijoraţi de un potenţial nou val care ar putea lovi restul lumii.

Haideţi să analizăm îndeaproape factorii care ne afectează imunitatea antivirală şi cum să vă protejaţi mai bine dacă un alt val ajunge acolo unde locuiţi.

Unii oameni nu sunt niciodată infectaţi de virusuri

Observând pandemiile care au avut loc de-a lungul istoriei, nu putem ignora impactul Morţii Negre, care a cuprins întreaga Europa şi a redus populaţia cu mai mult de jumătate în unele zone. Cu toate acestea, unii oameni nu s-au îmbolnăvit niciodată.

Holera a asaltat Europa, dar unii oameni au rămas neinfectaţi, chiar dacă au mâncat aceeaşi mâncare contaminată şi au băut aceeaşi apă contaminată.

Unii medici şi asistente şi-au dedicat viaţa triburilor leproase, şi totuşi nu au contractat niciodată infecţia bacteriană.

În timpul gripei spaniole din 1918, două grupuri independente de medici din Boston şi San Francisco au efectuat două teste de contaminare la om pe 62 şi, respectiv, 50 de voluntari sănătoşi. Indiferent câte mijloace agresive au fost folosite pentru a încerca să infecteze oamenii (chiar şi lăsând să cadă mucus sau fluide corporale de la pacienţii cu gripă în ochii, nasul sau gâtul voluntarilor sănătoşi), niciunul dintre participanţi nu a fost infectat.

În timpul pandemiei COVID-19, un studiu privind infecţia cu SARS-cov-2 la om, publicat în Nature în 2022, a constatat că, dintre cei 36 de voluntari sănătoşi cărora li s-a inoculat virusul SARS-cov-2 pe cale intranazală, doar puţin peste jumătate s-au infectat cu simptome uşoare, iar cealaltă jumătate a rămas neinfectată. Doi au fost excluşi din analiza efectuată pe bază de protocol, astfel că experimentul a continuat cu 34 de participanţi.

În cadrul experimentului de contaminare umană COVID-19 din Marea Britanie, aproape jumătate dintre aceştia nu au fost infectaţi. (The Epoch Times)

Aceste experimente arată că unii oameni pur şi simplu nu se infectează.

Virusurile "detectează" persoanele cu imunitate slăbită

Deşi oamenii pot arăta asemănător la exterior, în lumea microscopică a virusurilor arătăm foarte diferit. Şi sistemele noastre imunitare sunt diferite.

Sistemul imunitar cu care ne-am născut este un design sofisticat. Acesta are straturi peste straturi de apărare şi acţionează ca o armată care ne protejează 24 de ore din 24, 7 zile din 7, împotriva diferitelor virusuri şi bacterii.

Virusurile au nevoie de anumite celule pe care să le deturneze pentru a se putea replica. Dacă celulele unei persoane sunt într-o stare antivirală bună, nu există teren pentru ca virusul să-şi întindă rădăcinile, ca să spunem aşa, astfel încât persoana respectivă nu se va infecta.

Organismul nostru rezistă virusurilor prin intermediul imunităţii înnăscute şi al imunităţii adaptative. (The Epoch Times)

De exemplu celulele epiteliale ale mucoasei din nasul nostru pot secreta automat o substanţă care pune această celulă într-o stare antivirală.

Corpul dumneavoastră are mai multe straturi de apărare împotriva virusurilor. (The Epoch Times)

Această substanţă se numeşte interferon. Acesta interferează cu replicarea virusului, descompunându-i proteinele, enzimele şi ARN-ul, astfel încât virusul nu poate supravieţui în aceste celule.

Interferonii interferează cu replicarea virusului. (The Epoch Times)

Mergând mai în profunzime, există o varietate de celule imunitare, cum ar fi celulele ucigaşe naturale (NK), macrofagele şi limfocitele. Fiecare celulă este ca un soldat special care posedă abilităţi speciale pentru a lupta împotriva virusurilor.

Cinci bariere ale imunităţii înnăscute umane. (The Epoch Times)

Chiar dacă vă infectaţi, dacă sistemul dumneavoastră imunitar este puternic, veţi suferi doar de o fază uşoară şi vă veţi recupera rapid.

Cercetările publicate în revista Scientific Reports of Nature dovedesc că în stadiul incipient al infecţiei, cu cât este prezent mai mult interferon, cu atât este mai mică incidenţa apariţiei simptomelor severe ale COVID.

Dimpotrivă, dacă o persoană are o imunitate antivirală slabă, virusul are mai multe şanse să infecteze celulele, să se reproducă şi să stabilească o prezenţă devastatoare în organismul persoanei.

Două stări de imunitate

În general, există două stări distincte de răspuns imunitar: una sănătoasă şi eficientă, cealaltă nesănătoasă şi ineficientă.

Prima stare este starea antivirală. Este caracterizată de o imunitate antivirală puternică datorită celulelor imunitare care pot secreta interferoni pentru a eradica virusurile. A doua este starea de inflamaţie cronică sistemică. Această stare îi face pe oameni susceptibili la infecţii virale.

Există două stări care dictează dacă cineva se va îmbolnăvi sau nu: starea antivirală şi inflamaţia cronică sistemică. (The Epoch Times)

Un studiu publicat în Nature Medicine rezumă cauzele inflamaţiei cronice şi consecinţele acesteia. Unii dintre cei mai comuni factori sunt inactivitatea fizică, obezitatea, o dietă proastă, izolarea socială, stresul psihologic şi somnul slab.

Cauzele inflamaţiei cronice sistemice care determină simptome severe de COVID. (The Epoch Times)

Gândirea pozitivă favorizează imunitatea antivirală

Când vorbim despre întărirea imunităţii, oamenii se gândesc adesea la îmbunătăţirea alimentaţiei sau la dezvoltarea anticorpilor.

Aceşti factori sunt importanţi; stimularea nutriţiei şi adăugarea de exerciţii fizice la regimul propriu vor ajuta cu siguranţă. În acelaşi timp, există şi alte modalităţi interne de a ne spori capacitatea de a lupta împotriva virusurilor.

Fiecare persoană are emoţii, gânduri, caracteristici şi stări mentale diferite. Oamenii cred că gândurile noastre sunt intangibile, dar ele au de fapt efecte materiale. Ştiinţa a demonstrat deja acest lucru. Depresia, anxietatea, stresul, furia şi frica au toate efecte fiziologice larg răspândite şi bine documentate. Ele pot afecta aspecte esenţiale ale biochimiei noastre, de la producţia de hormoni, până la percepţia noastră asupra durerii. Emoţiile pozitive au, de asemenea, un efect, deşi acesta poate fi unul mixt.

În psihologie există două concepte generale ale fericirii: hedonist şi eudaimonic. Hedonist se referă la fericirea obţinută printr-o experienţă plăcută, cum ar fi să mănânci o masă gustoasă. Eudaimonic se referă la fericirea care vine din atingerea unui scop şi a unui sens, cum ar fi creşterea unui copil. Fericirea hedonică este adesea trecătoare şi ne poate face să căutăm mai mult stimulul care a provocat-o, cum ar fi mâncărurile gustoase, sau indulgente precum vizionarea de filme sau consumul de alcool. Fericirea eudaimonică este adesea mai durabilă, deoarece derivă din experienţe mai consistente sau din aspecte ale propriului nostru caracter.

Un studiu din 2013 publicat în PNAS, o revistă de prim rang, a descoperit că persoanele care erau înclinate să urmărească dreptatea şi obiectivele nobile (eudaimonice) aveau o expresie mai mare a genelor interferonului, o capacitate mai mare de a produce anticorpi şi o expresie semnificativ mai mică a genelor inflamatorii cronice.

Impactul bunăstării hedonice şi eudaimonice asupra imunităţii. (The Epoch Times)

Mai mult, potrivit unui studiu al Universităţii Harvard şi al Universităţii California-Berkeley, publicat în Current Opinion in Psychology în 2015, persoanele cu o inimă onestă sunt mai puţin predispuse la infecţii virale. Acest lucru se întâmplă pentru că reacţia la cortizol a mincinoşilor este semnificativ mai mare decât cea a celor care spun adevărul. Iar cu cât receptivitatea cortizolului este mai mare, cu atât este mai uşor ca nivelul hormonilor de stres din organism să crească.

Corticosteroizii şi cortizolul au un efect inhibitor asupra celulelor imunitare şi suprimă capacitatea organismului de a lupta împotriva virusurilor. Prin urmare, un comportament necinstit va duce la o scădere a capacităţii antivirale.

Onestitatea scade stresul şi întăreşte imunitatea.   (The Epoch Times)

În plus, cercetările au descoperit că persoanele care au un scop bun în viaţă au o funcţie mai puternică a celulelor ucigaşe naturale şi o imunitate mai puternică.

Căutarea unui scop în viaţă întăreşte sistemul imunitar. (The Epoch Times)

Un studiu a fost realizat de Rush Alzheimer's Disease Center din cadrul Departamentelor de Ştiinţe Comportamentale şi de Ştiinţe Neurologice de la Rush University Medical Center din Chicago cu privire la un factor determinant important al rezultatelor în materie de sănătate şi al mortalităţii la persoanele în vârstă din Statele Unite care trăiesc în comunitate.

Cercetătorii au constatat că a avea un sentiment mai puternic pentru un scop în viaţă previne în mod eficient evenimentele letale. O persoană cu un scor ridicat în ceea ce priveşte evaluarea scopului în viaţă avea un risc de mortalitate redus cu 43% în comparaţie cu o persoană cu un scor scăzut. Astfel, dezvoltarea şi perfecţionarea sentimentului de a avea un scop bun în viaţă poate proteja sănătatea oamenilor şi, eventual, poate salva vieţi.

Stabilirea unui scop în viaţă reduce riscul de deces. (The Epoch Times)

Dovezile ştiinţifice susţin faptul că gândurile, mentalităţile şi standardele noastre morale pot afecta genele şi funcţiile celulelor imunitare, pot afecta nivelurile hormonale şi pot avea un impact asupra imunităţii antivirale holistice.

În ansamblu, gândurile noastre pot contribui la faptul că suntem sau nu infectaţi în cadrul unei epidemii sau că vom fi sau nu grav bolnavi după ce suntem infectaţi.

În culturile tradiţionale, oamenii care sunt buni, altruişti, cinstiţi şi care au o inimă calmă şi o atitudine umilă sunt în mod normal mai sănătoşi. Acum înţelegem că acest lucru se datorează faptului că aceştia produc niveluri ridicate de interferon, o funcţie puternică a celulelor NK şi o imunitate antivirală puternică. Astfel de persoane sunt mai puţin susceptibile la infecţii virale.

Persoanele cu aceste calităţi au de obicei o minte stabilă şi o sănătate mentală mai bună şi nu devin cu uşurinţă anxioase, deprimate sau au emoţii negative şi intense.

Am un prieten care este credincios, este bun, se oferă adesea voluntar pentru a-i ajuta pe ceilalţi şi a fost în secţia COVID în fiecare zi în timpul pandemiei. Acest prieten nu a fost niciodată infectat cu COVID-19. Am, de asemenea, mulţi alţi prieteni cu un comportament asemănător aceastei persoane, care au rămas neinfectaţi în timpul pandemiei.

Pe parcursul recentelor valuri de COVID în China, un număr mare de oficiali chinezi de rang înalt au murit din cauza unor infecţii suspecte cu COVID-19. În calitate de oficiali de rang înalt în China, aceştia se bucură de asistenţă medicală de ultimă generaţie şi au parte de alimente, nutrienţi şi suplimente alimentare de primă clasă. Atunci, de ce au murit în timpul acestui val?

Ştim cu toţii despre ştirile false şi propaganda înşelătoare din China, inclusiv despre muşamalizarea şi ascunderea datelor despre COVID-19, suprimarea denunţătorilor şi suprimarea persoanelor care îndrăznesc să spună adevărul.

Oficialii de rang înalt din China - nu toţi, dar mulţi dintre ei - nu au spus adevărul oamenilor. Unii au fost activi în muşamalizarea situaţiei, iar alţii au ajutat la muşamalizare. Dintr-o perspectivă biologică, nivelul hormonilor de stres din corpul lor poate fi mult mai ridicat decât cel al oamenilor care nu suportă stresul necinstei. Dacă ar fi trăit în această stare în mod constant, hormonii de stres crescuţi cronic ar fi adus mari prejudicii imunităţii lor.

Aceşti oficiali nu pun bunăstarea poporului chinez înaintea profiturilor sau a puterii. Prin urmare, este de aşteptat ca nivelul de expresie a genei interferonului din celulele lor imunitare să fie mai scăzut decât cel al persoanelor care au grijă de alţii.

Dacă aceşti oficiali ar fi avut minţi mai virtuoase şi inimi mai blânde, ar fi putut fi mai puţin predispuşi la infecţii virale sau la risc de boli grave.

Există un proverb tradiţional chinezesc potrivit căruia "bolile sunt cauzate în proporţie de 70 la sută de factori mentali şi 30 la sută de boli fizice". În timpul pandemiei, nu este important doar să vă păstraţi o stare fizică bună, ci şi să vă păstraţi o mentalitate bună şi virtuoasă pentru a vă ajuta sistemul imunitar.

Punctele de vedere exprimate în acest articol aparţin autorului şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al publicaţiei The Epoch Times. Epoch Health apreciază discuţiile profesionale şi dezbaterile amicale.