De ce se teme Partidul Comunist Chinez că SUA poate negocia sfârşitul războiului Rusia-Ucraina [Analişti]

Dacă preşedintele Donald Trump poate negocia un acord de pace între Rusia şi Ucraina, China comunistă ar putea deveni următoarea ţintă a Statelor Unite, spun analiştii.

În timpul unei convorbiri telefonice pe 24 februarie, liderul chinez Xi Jinping a reafirmat parteneriatul „fără limite” pe care l-a declarat în urmă cu trei ani cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Într-o demonstraţie de unitate, Xi i-a spus lui Putin că naţiunile lor sunt „buni vecini” şi „prieteni adevăraţi care au trecut împreună prin vremuri grele şi dificile”, conform citirii Beijingului.

Analiştii au declarat că sentimentele calde exprimate în timp ce războiul din Ucraina împlineşte al treilea an reflectă preocupările serioase ale regimului chinez.

„Cea mai mare temere a lui Xi Jinping este că Putin s-ar putea apropia de Trump” sau chiar ar putea facilita eforturile SUA de a-i ţine regimul sub control, a declarat Cai Shenkun, un comentator chinez independent de afaceri curente, pentru The Epoch Times.

Potrivit lui Cai, alianţa dintre cele două autocraţii nu este atât de solidă precum pare. El a spus că războiul din Ucraina a acţionat ca un catalizator, creând o legătură mai strânsă între Beijing şi Moscova şi economiile lor. Cu toate acestea, odată ce se va ajunge la o încetare a focului, unele puncte de fricţiune vechi în parteneriatul lor, cum ar fi disputele teritoriale de-a lungul frontierei lor comune, ar putea să reapară.

În plus, susţinerea de către Beijing a efortului de război al Moscovei a tensionat legăturile sale cu Washingtonul şi Bruxellesul, a spus el.

Oficialii americani au criticat în repetate rânduri China pentru că ajută Rusia să îşi reconstruiască complexul industrial de apărare prin exportul de bunuri care pot fi utilizate atât în scopuri civile, cât şi militare, oferind astfel Moscovei o salvare economică în contextul sancţiunilor occidentale.

Între timp, liderii europeni, inclusiv secretarul general al NATO, îşi reconsideră încrederea în regimurile autoritare, în special în lumina celui mai mare conflict armat din Europa de la al Doilea Război Mondial.

„În trecut, am făcut greşeala de a deveni dependenţi de petrolul şi gazele ruseşti. Nu trebuie să repetăm această greşeală cu China: Să depindem de banii, materiile prime şi tehnologiile sale. Dependenţele ne fac vulnerabili”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în cadrul unui eveniment organizat în aprilie 2024.

Cai a declarat că, pe măsură ce neîncrederea globală faţă de China comunistă creşte, regimul s-ar putea trezi marginalizat odată ce conflictul din Ucraina se încheie şi Putin nu mai are nevoie de sprijinul lui Xi.

„Nici Ucraina, nici Rusia nu vor fi recunoscătoare Chinei [pentru război]. Cu siguranţă nici Europa nu o va face. Xi nu a avut de ales decât să parieze pe Putin”, a declarat Cai.

O schimbare în atenţia SUA faţă de China

Chen Shih-min, expert în securitatea Europei Occidentale şi în armata chineză la Universitatea Naţională din Taiwan din Taipei, s-a alăturat acestor puncte de vedere. Beijingul şi Moscova sunt legate de interese comune, a spus el, ceea ce înseamnă că vor diverge odată ce aceste interese intră în conflict.

Chen a declarat că, odată ce războiul din Ucraina va fi soluţionat, intenţia administraţiei Trump ar putea fi de a-şi muta atenţia asupra separării Beijingului şi Moscovei şi confruntării cu Partidul Comunist Chinez.

„Trump va ataca dur Partidul Comunist Chinez”, a declarat Chen pentru The Epoch Times.

Liderii americani din domeniul apărării au indicat un pivot strategic către contracararea ameninţărilor din partea Chinei comuniste.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a descris China comunistă drept un concurent egal cu „capacitatea şi intenţia de a ne ameninţa patria şi interesele naţionale fundamentale din Indo-Pacific”.

„SUA acordă prioritate descurajării războiului cu China în Pacific, recunoscând realitatea penuriei şi făcând compromisuri în materie de resurse pentru a se asigura că descurajarea nu eşuează”, a declarat Hegseth în discursul său de deschidere la Grupul de contact pentru apărare din Ucraina de la Bruxelles din 12 februarie.

Această schimbare de orientare se extinde dincolo de armata americană.

„Pentru a readuce producţia în Statele Unite şi pentru a aborda deficitul comercial, Trump trebuie să vizeze rădăcina acestor probleme: Partidul Comunist Chinez”, a declarat Chen.

Provocările cu care se confruntă Beijingul pe plan intern

Pe măsură ce presiunile externe cresc, poate Partidul Comunist Chinez să reziste analizei? Cheng Cheng-ping, profesor la Universitatea Naţională Yunlin de Ştiinţă şi Tehnologie din Taiwan, a declarat că nu a văzut niciun semn care să indice sfârşitul imediat al guvernării Partidului Comunist Chinez, deşi există indicatori ai „decăderii şi declinului regimului”, cum ar fi luptele politice interne şi o economie şubredă.

A doua cea mai mare economie a lumii se confruntă cu o cerere internă slabă, o populaţie îmbătrânită şi o criză prelungită în sectorul imobiliar.

Rata şomajului în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 16 şi 24 de ani a urcat la niveluri care nu au mai fost înregistrate de zeci de ani. Autorităţile chineze au întrerupt temporar raportarea cifrelor în iunie 2023, după ce datele oficiale au arătat că unul din cinci tineri chinezi nu era angajat. Mulţi absolvenţi de facultate s-au orientat către locuri de muncă prost plătite, pe măsură ce economia se clatină şi companiile străine se retrag, ceea ce a dus la creşterea nemulţumirii publice.

Chen a declarat că, deşi nemulţumirea publică sau încetinirea economiei nu vor ameninţa în mod fundamental conducerea partidului - având în vedere supravegherea în masă şi controlul social strict - ar putea crea un scenariu în care Xi ia în considerare o acţiune militară agresivă, cum ar fi o invazie a Taiwanului, pentru a devia criticile de la el însuşi.

„Nemulţumirea publică este foarte puternică. Dintr-un alt punct de vedere, trebuie să existe o modalitate de a descărca această nemulţumire, iar un război ar fi suficient pentru a distrage atenţia publicului de la Xi Jinping”, a declarat Cheng pentru The Epoch Times.

Partidul Comunist Chinez nu a condus niciodată Taiwanul, dar consideră democraţia autoguvernată drept propriul său teritoriu şi nu ar exclude folosirea forţei pentru a prelua controlul. Armata Populară de Eliberare îşi trimite frecvent avioanele şi navele de război pentru a efectua exerciţii la scara largă în apropierea Taiwanului, pentru a slăbi apărarea insulei.

Cele mai recente exerciţii cu foc real au avut loc la aproximativ 40 de mile marine de coasta oraşului Kaohsiung, în sudul Taiwanului. La 26 februarie, Ministerul Apărării din Taiwan a raportat că 45 de aeronave militare chineze şi 16 nave de război chineze au fost detectate în apropierea insulei.

Cheng, care a vizitat Kievul, Odesa şi alte două oraşe ucrainene în 2023 pentru a studia modul în care Taiwanul poate învăţa din războiul din Europa, a declarat că nu este de acord cu ideea că Xi ar putea acţiona cu prudenţă în timpul celui de-al doilea mandat Trump.

Potrivit analizei sale, probabilitatea unei invazii creşte pe măsură ce Beijingul îşi dezvoltă sectorul de apărare, care l-a depăşit pe cel al Statelor Unite în domenii-cheie precum construcţia de nave.

Potrivit unui raport divulgat de Biroul de informaţii navale al SUA, capacitatea de construcţie navală a Chinei este de peste 200 de ori mai mare decât cea a Statelor Unite.

Cu toate acestea, un atac militar grăbit împotriva Taiwanului, potrivit lui Cheng, poate duce la „sfârşitul jocului” regimului comunist din China.

Sfârşitul guvernării comuniste în China?

Activistul Qin Jin a declarat că, în ciuda absenţei oricărui „semn clar” care indică o cădere imediată a Partidului Comunist Chinez, nu va fi surprins dacă totul se va destrăma peste noapte, la fel ca prăbuşirea Uniunii Sovietice, pe care puţini occidentali au prevăzut-o până când s-a întâmplat cu adevărat în 1991.

Qin a subliniat secretul care învăluie regimurile autoritare, comparând funcţionarea internă a Partidului Comunist Chinez cu Cortina de Fier din era sovietică, numind-o „Cortina de Bambus” în China.

„Ceea ce se află în spatele Cortinei de Bambus este aproape imposibil de aflat până când autorităţile aleg să dezvăluie”, a declarat Qin, preşedintele Federaţiei pro-democraţie pentru o Chină Democratică din Australia, pentru The Epoch Times.

Ca exemplu de opacitate a regimului, Qin a citat controlul strict al Beijingului asupra informaţiilor legate de COVID-19, care a apărut pentru prima dată în oraşul Wuhan din centrul Chinei în urmă cu cinci ani.

Până în prezent, Beijingul s-a opus oricărei investigaţii internaţionale privind originea pandemiei, lăsând lumea în întuneric cu privire la modul în care pandemia a izbucnit în China.

Secretul devine şi mai mare atunci când vine vorba de centrul de putere al ţării.

Qin a subliniat misterul din jurul morţii fostului oficial nr. 2 Li Keqiang în octombrie 2023, la şapte luni după ce a demisionat din funcţia de premier.

Moartea lui Li la vârstă de 68 de ani a ridicat semne de întrrebare în rândul observatorilor din China, care au evidenţiat recordul de longevitate al elitelor partidului. Cei doi predecesori imediaţi ai lui Li, Wen Jiabao, 83 de ani, şi Zhu Rongji, 96 de ani, sunt încă în viaţă.

Unii comentatori au speculat că decesul lui Li coincide cu luptele politice interne din cadrul conducerii de vârf a Partidului. O serie de funcţionari de rang înalt şi comandanţi militari, inclusiv fostul ministru de Externe Qin Gang şi ministrul Apărării Li Shangfu, au fost îndepărtaţi brusc din funcţie după dispariţii inexplicabile.

„Detaliile morţii lui Li Keqiang vor fi cu siguranţă dezvăluite în viitor. Când? După prăbuşirea regimului comunist”, a declarat Qin.

Nemulţumirea în rândul personalului de aplicare a legii este în creştere în marile oraşe. Recent, Qin a vorbit cu un şef de poliţie dintr-o capitală de provincie care fugise peste hotare - un indiciu al neliniştii chiar şi în rândurile înalte ale birourilor de securitate publică, care se află de obicei sub controlul strict al Partidului Comunist Chinez.

„Este ca un mare cutremur. Oamenii s-ar putea să nu-l simtă venind, dar animalele simt [pericolul] dinainte”, a spus el.

El a avertizat că prăbuşirea regimului ar putea avea loc pe neaşteptate, prinzând lumea cu garda jos.

„Este foarte posibil. Şi aştept cu nerăbdare acea zi”, a spus el.