"Tragere de timp" - Ce îşi doreşte Kremlinul de la noile negocieri cu SUA privind Ucraina [Surse]

Pe măsură ce delegaţii la nivel înalt din SUA şi Rusia sosesc în Arabia Saudită pentru a doua rundă de discuţii bilaterale menite să pună capăt războiului din Ucraina, trimişii Moscovei vor avea un singur obiectiv în minte: să câştige timp, potrivit The Moscow Times.

Pentru Kremlin, tergiversarea negocierilor de pace cât mai mult posibil este imperativă pentru a cuceri cât mai mult teritoriu ucrainean şi pentru a obţine un avantaj asupra Kievului în relaţiile cu SUA, deoarece Moscova nu este capabilă să facă aceste progrese pe câmpul de luptă rapid, au declarat pentru publicaţia citată patru surse familiare cu modul de gândire al Kremlinului.

Toate aceste surse au vorbit sub condiţia anonimatului pentru a împărtăşi detalii despre chestiuni diplomatice sensibile.

„Timpul este în prezent de partea noastră şi vom încerca să profităm la maximum de el”, a afirmat un diplomat rus.

În timp ce Vladimir Putin a declarat că este de acord în principiu cu o încetare a focului de 30 de zile propusă de Trump, el a subliniat că „nuanţele” sunt importante pentru Moscova - un semnal că Rusia va insista asupra cerinţelor sale maximaliste înainte de a accepta să depună armele.

Aceste nuanţe sunt cele pe care trimişii lui Putin au fost însărcinaţi să înceapă să le abordeze în detaliu la discuţiile de luni din Jeddah, Arabia Saudită.

În mod ideal, Kremlinul speră că Washingtonul va permite tacit Rusiei să continue să avanseze pe câmpul de luptă în timp ce diplomaţii negociază - sau chiar va face presiuni asupra Kievului pentru a-şi retrage complet trupele din regiunile ocupate de Rusia, inclusiv din Herson şi Zaporojie, a declarat un oficial rus.

Moscova susţine că regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson reprezintă teritoriu rusesc, deşi nu controlează pe deplin niciuna dintre ele.

Potrivit unui oficial legat de Kremlin, Rusia este hotărâtă să consolideze controlul asupra acestor regiuni cu orice preţ, deoarece Putin nu îşi poate permite din punct de vedere politic să le abandoneze după ce le-a consacrat statutul în Constituţie.

„Nu există niciun mecanism constituţional pentru ca regiunile să se separe. Avem nevoie de toate regiunile Zaporojie şi Herson. Fie Trump le influenţează să plece, fie ni se spune: 'Intraţi în negocieri lungi şi folosiţi pur şi simplu forţa militară pentru a stabili controlul'. Aceasta este cea mai proastă opţiune pentru noi, deoarece traversările râurilor sunt întotdeauna operaţiuni dureroase”, a declarat oficialul.

Alternativ, Rusia ar putea încerca să preia părţi dintr-o altă regiune ucraineană, cum ar fi Dnipropetrovsk sau Sumîi şi apoi să ofere un schimb pentru Herson şi Zaporojie, a continuat oficialul.

„Sperăm să găsim o opţiune care să nu implice forţarea Niprului şi luarea cu asalt a oraşului Herson [aflat pe malul drept; forţele ruse controlează malul stâng]. Chiar sper să nu se ajungă la asta. Ar însemna pentru noi mii de victime”, a menţionat el, adăugând că, în ceea ce priveşte logistica militară, forţele ruse în starea lor actuală nu pot viza în mod realist nimic dincolo de zona Sloviansk-Dnipropetrovsk. „Fizic, această forţă nu poate merge nicăieri mai departe sau să facă ceva mai mult. A ajunge la Odesa este, desigur, imposibil. Şi nici măcar nu avem nevoie de asta”.

Negociatori experimentaţi

Moscova trimite negociatori experimentaţi pentru a doua sa întâlnire cu SUA, care va avea loc duminică în Arabia Saudită.

Printre aceştia se numără senatorul Grigori Karasin, fost ministru adjunct de Externe care a petrecut 47 de ani în Ministerul de Externe şi care s-a ocupat mulţi ani de „dosarul ucrainean”, inclusiv participarea la redactarea ambelor acorduri de la Minsk, pe care Kremlinul le-a considerat un succes major.

La discuţii va fi prezent şi Serghei Beseda, un alt expert în Ucraina care serveşte drept consilier al directorului FSB, Alexander Bortnikov.

De mai mulţi ani, Beseda a condus Serviciul al cincilea al FSB, care era responsabil cu colectarea de informaţii, recrutarea surselor şi activităţile subversive din Ucraina.

El a jucat un rol-cheie în planificarea invaziei la scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022. După ce invazia a eşuat în obiectivele sale iniţiale de capturare a Kievului şi înlăturare a conducerii ucrainene, Beseda ar fi fost plasat în arest la domiciliu, potrivit jurnaliştilor Andrei Soldatov şi Irina Borogan.

Discuţiile de duminică marchează prima dată când Beseda apare la un eveniment oficial public de atunci, deşi într-o calitate inferioară - ceea ce sugerează că a fost într-adevăr concediat din Serviciul al cincilea al FSB după invazia eşuată.

„Aceşti oameni cunosc discuţiile din Ucraina din interior şi din exterior. Ei au fost însărcinaţi să verifice fiecare virgulă”, a declarat o sursă.

Obiective teritoriale

Atunci când se stabileşte ce terenuri vor reveni fiecărei părţi, Moscova consideră că locaţia exactă a liniei de demarcaţie nu este de o importanţă critică pentru Washington, au declarat doi oficiali ruşi pentru Moscow Times.

„Din câte înţeleg eu, Trump vrea o Ucraină modernă, bine înarmată şi pro-occidentală. El nu poate renunţa la Ucraina în întregime. Dar locul exact unde este trasată graniţa nu este atât de crucial pentru el”, a menţionat o sursă.

Rusia va încerca să prezinte Ucraina drept obstacol în calea păcii în speranţa de a obţine concesii din partea Washingtonului.

Deşi Kremlinul nu a fost de acord cu propunerea lui Trump de încetare totală a focului, iar o încetare parţială a focului care opreşte loviturile asupra infrastructurii energetice nu a fost încă semnată, Ministerul rus de Externe a început deja să acuze Kievul de încălcări ale unui acord.

Atât forţele ucrainene, cât şi cele ruse au lansat atacuri puternice în ultimele zile.

„Credem că încetarea focului propusă de preşedintele american a fost deja încălcată de regimul de la Kiev. Cum se va comporta acum partea americană cu această scursură teroristă deranjată, scuzaţi-mi limbajul - aceasta este o mare întrebare”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, joi seara, la televiziunea de stat.

Moscova doreşte ca aceste negocieri să fie elaborate la fel de detaliat ca şi al doilea acord de la Minsk. Pentru a face acest lucru ar putea fi nevoie de o perioadă semnificativă - până la câteva săptămâni.

„Lucrurile se desfăşoară mai mult în conformitate cu scenariul Rusiei. Este încă neclar dacă acest moratoriu [privind atacurile asupra infrastructurii energetice şi a navelor din Marea Neagră] va avea loc. Dar chiar dacă va fi pusă în aplicare, aceasta nu va schimba în mod direct situaţia de pe câmpul de luptă, unde iniţiativa aparţine în prezent Rusiei”, a declarat Fiodor Lukyanov, redactor-şef al revistei Russia in Global Affairs, apropiată Kremlinului.

Cu toate acestea, expertul militar israelian David Sharp a pus la îndoială ideea că Rusia ar putea captura în mod realist cât de mult teren doreşte fără ajutor extern înainte de încheierea unui acord de pace.

„Armata rusă este incapabilă să ocupe rapid şi complet teritoriile celor patru regiuni ucrainene anexate. Pentru ruşi, capturarea chiar şi a câtorva sate este văzută ca un succes uriaş”, a spus Sharp.

„Pentru a traversa Niprul şi a cuceri Hersonul - sau chiar a lua oraşul Zaporojie fără a fi nevoie să traverseze râul, deoarece Zaporojie se află pe ambele maluri - ar trebui să se întâmple ceva extraordinar. Aceasta este o sarcină extrem de dificilă. Fie armata rusă ar trebui să fie consolidată în mod dramatic, ceea ce nu se poate întâmpla brusc sau de nicăieri, fie ar trebui să existe o prăbuşire completă a apărării Ucrainei. Rusia mizează pe uzura inamicului în timp”, a adăugat Sharp.