De ce bomba datoriei Chinei este gata să explodeze

Marea încetinire a creşterii economice chineze a avut loc pe etape în ultimii doi ani. Motivul este simplu. O mare parte a “creşterii economice” a Chinei (aproximativ 25% din total) a constat în investiţii inutile în infrastructură pentru aşa numitele “oraşe fantomă” şi în aşa zisa infrastructură de tip “elefant alb” (de care nu avea nimeni nevoie de fapt) din sectorul transporturilor, opinează James Rickards, analist al pieţelor financiare.

Acele investiţii au fost finanţate cu datorii care acum nu pot fi achitate. Acest lucru a generat, ce-i drept, locuri de muncă pe termen scurt şi comenzi uriaşe pentru producătorii de ciment, sticlă şi oţel, dar nu a fost un model sustenabil din moment ce infrastructura fie nu a fost folosită deloc, fie nu a generat suficiente venituri, potrivit site-ului The Daily Reckoning.

Succesul viitor al Chinei depinde de tehnologia cu valoare adăugată mare şi de creşterea consumului. Însă mutarea, manifestată de curând, a accentului pe proprietatea intelectuală şi consumator înseamnă încetinirea activităţilor în domeniul infrastructurii, lucru care va încetini economia.

Consecinţa va fi expunerea creditelor neperformante contractate, ceea ce ar putea produce o criză financiară şi de lichiditate. China a început să facă acest lucru anul trecut, însă a dat bir cu fugiţii imediat când creşterea economică a încetinit. Acum economia a încetinit atât de mult încât pieţele se prăbuşesc.

Veţi întreba - nu are China rezerve de peste 1 trilion de dolari pentru a-şi susţine sistemul financiar?

Pe hârtie da. Însă în realitate, China are un deficit de dolari americani. S-ar putea ca Beijingul să aibă titluri de trezorerie americane în valoare de 1,4 trilioane de dolari în rezervele sale, însă chinezii au nevoie de ele posibil pentru a-şi salva sistemul bancar sau pentru a apăra yuanul.

Între timp, sectorul bancar chinez, care în multe puncte de vedere este o extensie a statului, datorează 318 miliarde de dolari în depozite.

Din perspectiva unei bănci, contractarea de împrumuturi în dolari reprezintă o short-are din cauză că ai nevoie de active în dolar pentru a susţine acele datorii în cazul în care creditorii îşi doresc banii înapoi. În general, băncile nu au acele active din cauză că au convertit dolarii în yuani pentru a susţine schemele Caritas ale guvernelor locale din domeniul imobiliarelor şi companiile locale.

Nu mai rămâne prea mult pentru a salva financiar sectoarele corporatist, privat şi al imobiliarelor.

Toate acestea fac parte dintr-o “lipsă a dolarului” ce poate fi atribuită măsurilor înăsprite adoptate de FED, atât în forma ratelor mai ridicate cât şi în forma reducerii bazei monetare.

O lipsă a dolarilor pare neplauzibilă într-o lume în care FED-ul a printat 4,4 trilioane de dolari. Dar, în timp ce FED-ul era ocupat cu printarea, lumea a împrumutat peste 70 de trilioane de dolari (pe lângă creditele precedente), aşadar lipsa dolarului este reală. Calculul matematic este clar.

Aşadar, bomba datoriei chineze, care a fost creată pe termen îndelungat, se pregăteşte în cele din urmă să explodeze. Economia încetineşte, datoria explodează şi războiul comercial cu preşedintele american Donald Trump a afectat exporturile de care are nevoie China pentru a câştiga dolari pentru a-şi plăti datoriile.

Cazurile de imposibilitate de plată se înmulţesc. Câteva corporaţii masive şi guverne regionale din China şi-au declarat recent falimentul.

Liderii chinezi s-au panicat în faţa încetinirii economice şi au aruncat din nou bani ieftini pe piaţă, prin credite cu rate ale dobânzii mai reduse, promovând programe de dezvoltare a infrastructurii comandate de guvern.

Bineînţeles, această soluţie este strict temporară. Tot ceea ce face China acum este să amâne ziua judecăţii şi să agraveze şi mai mult criza datoriilor. Cu fiecare zi care trece, se apropie tot mai mult o prăbuşire financiară a Chinei.

Când criza va lovi cu o forţă deplină, posibil în 2019, restul lumii nu va fi cruţat.