Preşedintele Chinei ordonă armatei să se pregătească “de război”

Preşedintele chinez Xi Jinping a ordonat regiunii militare responsabile de monitorizarea Mării Chinei de Sud şi a Taiwanului să “evalueze situaţia cu care se confruntă şi să consolideze capabilităţile pentru a putea gestiona orice situaţie de urgenţă”. Apelul a fost făcut pe fondul amplificării tensiunilor legate de viitorul Mării Chinei de Sud şi a Taiwanului, precum şi pentru faptul că relaţiile diplomatice dintre Washington şi Beijing au ajuns la un nivel foarte scăzut, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Comandamentul Teatrului de Sud a avut o mare responsabilitate militară în ultimii ani, l-a citat televiziunea de stat chineză CCTV pe preşedintele Xi Jinping afirmând în timpul unui tur de inspecţie efectuat joia trecută ca parte a vizitei sale în provincia Guangdong.

“Este necesar să consolidăm misiunea... şi să ne concentrăm pregătirile de război. Trebuie să luăm în considerare toate situaţiile complexe şi să creăm planuri de urgenţă corespunzătoare. Trebuie să intensificăm exerciţiile de luptă, exerciţiile comune şi exerciţii de confruntare pentru a îmbunătăţi capabilităţile soldaţilor şi pregătirea de război”, a susţinut Xi Jinping.

Potrivit publicaţiei South China Morning Post, vizita lui Xi Jinping la comandamentul militar face parte dintr-un tur de patru zile în provincia sudică chineză cu scopul de a întări încrederea pe fondul încetinirii creşterii economice şi al disputelor comerciale şi strategice cu SUA.

Agenţia chineză de ştiri de stat Xinhua a raportat că preşedintele Xi Jinping a subliniat necesitatea ca statul comunist să se concentreze pe cercetări în domeniul luptelor cu scopul de a înregistra progrese în toate zonele şi de a accelera dezvoltarea unor unităţi de comandă puternice, eficiente, specializate în operaţiuni comune şi pentru a îmbunătăţi abilitatea armatei chineze de a câştiga lupte.

Xi Jinping a instruit armata să îşi intensifice rezistenţa la operaţiunile de promovare a “libertăţii de navigaţie” desfăşurate de SUA, Australia, Franţa, Marea Britanie, Japonia şi alte ţări în Marea Chinei de Sud, unde căile navigabile s-au dezvoltat de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.

“El a ordonat trupelor să monitorizeze îndeaproape schimbările de situaţie şi să îmbunătăţească cercetările pentru a proteja cu fermitate stabilitatea frontierei şi siguranţa vieţii, precum şi proprietăţile cetăţenilor”, a susţinut Xinhua despre ceea ce a mai declarat Xi Jinping.

“După ce a ascultat un raport privind activitatea lor, el a subliniat importanţa pregătirii de război şi luptă, luând în considerare diverse situaţii complexe, îmbunătăţirea planurilor de răspuns, concentrându-se, totodată, pe pregătirile de lupte reale”, a mai raportat Xinhua.

Remarcile lui Xi Jinping reprezintă o amplificare semnificativă a retoricii dintre Beijing şi Washington. China s-a înfuriat din cauza sancţiunilor impuse de SUA împotriva armatei sale pentru achiziţionarea de arme din Rusia şi de suportul reînnoit al americanilor pentru Taiwanul democratic. La începutul acestei luni, vicepreşedintele american Mike Pence a ridicat tensiunile dintre SUA şi China la un nou nivel declarând: “Folosind tehnologie furată, Partidul Comunist Chinez transformă plugurile în săbii pe scară largă”.

Între timp, SUA a trimis recent două nave de luptă prin Strâmtoarea Taiwanului, invocând “libertatea de navigaţie” şi înfuriind şi mai mult China.

Potrivit website-ului de ştiri australian News.com.au, preşedintele Xi Jinping nu a fost singurul membru al Partidului Comunist Chinez care a ridicat miza jocului săptămâna trecută. Wei Fenghe, consilier general de stat şi ministru al Apărării, a declarat că Beijingul nu va renunţa niciodată la nicio bucată din teritoriul său, avertizând că “provocările repetate” la adresa suveranităţii Chinei asupra Taiwanului vor duce la acţiuni militare.

Referitor la avertismentul surprinzător al preşedintelui Xi Jinping, South China Morning Post a citat observatori militari afirmând că remarcile liderului suprem au fost adresate probabil unui public intern, cu scopul de a întări moralul în faţa presiunilor economice şi internaţionale tot mai mari.

Dar Collin Koh, cercetător la Şcoala de Studii Internaţionale S. Rajaratnam din cadrul Universităţii Tehnologice Nanyang din Singapore, a afirmat că, probabil, declaraţiile liderului chinez au intenţionat a fi “un semnal adresat în special Statelor Unite şi altor tabere pe care Beijingul le percepe că dau naştere la provocări”.

Acestea fiind spuse, analistul militar a mai precizat că se aşteaptă să aibă loc noi incidente în Marea Chinei de Sud.

“Este de aşteptat ca SUA să desfăşoare noi exerciţii pentru promovarea libertăţii de navigaţie în regiunea Mării Chinei de Sud şi, din cauză că nu recunoaşte drepturile (Beijingului) asupra insulelor artificiale, precum Reciful Mischief, probabil vor exista fricţiuni militare suplimentare între cele două ţări în acea zonă”, a declarat Koh, fiind citat de South China Morning Post.

La începutul acestei luni, un distrugător chinez aproape că a intrat într-o navă de luptă americană încercând să o forţeze să plece din apele disputate din Marea Chinei de Sud. La scurt timp după acel incident, Ministerul chinez al Apărării a criticat SUA pentru “ameninţarea suveranităţii şi securităţii Chinei, grava deteriorare a relaţiilor dintre cele două armate şi subminarea semnificativă a păcii şi stabilităţii regionale”.

Recent, Ministerul chinez de Externe a declarat că şi-a “exprimat îngrijorarea” cu privire la trecerea recentă a două nave de luptă americane prin canalul îngust de apă dintre China şi Taiwan.