De ce avem nevoie de mai multe femei în afaceri şi în politică
alte articole
În Europa se tot discută despre cote de reprezentare obligatorii pentru femei în boardurile companiilor listate la bursă. Comisarul pentru justiţie Viviane Reding a propus anul acesta introducerea obligatorie a acestora, deoarece sistemul de cote voluntare n-a dat rezultate. În România, femeile sunt mai bine reprezentate ca în alte ţări europene în conducerea corporaţiilor din mediul privat, dar există deficienţe mari în domeniul public şi în mediul politic.
Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a organizat o dezbatere pe tema "Implicării femeilor în viaţa publică", la care au participat doamne importante din business şi politică, care au exprimat câteva dintre dificultăţile cu care se confruntă femeile: prejudecăţi şi alte bariere în ocuparea unor funcţii importante.
În deschiderea dezbaterii, Nicolae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene, şi-a exprimat convingerea că "economia europeană pierde foarte mult pentru ca femeile sunt subreprezentate iar Consiliile de Administraţie sunt de multe ori opace şi se bazează pe reţele informale". Ca urmare, comisarul Viviane Reding a propus introducerea unei cote obligatorii de reprezentare a femeilor în boardurile de conducere ale companiilor listate pe bursă, acestea vizând funcţii de administratori neexecutivi.
În România însă o asemenea directivă nu pare foarte utilă pentru ca "ţara noastră stă mai bine decât UE în privinţa ponderii femeilor din zona decizională privată, care este de aproximativ 40%", a spus Andreea Paul, parlamentar PDL şi fost consilier economic al premierului Emil Boc. În opinia ei, problema mare este cea a reprezentării femeilor în viaţa politică şi a modului în care acestea sunt tratate. "După 22 de ani de democraţie, l-am chemat de vreo 12 ori pe contracandidatul meu la aceste alegeri parlamentare să vină la o confruntare directă televizată cu mine. El a refuzat şi a spus că se confrunta cu o femeie doar în pat", a deplâns Paul. În opinia ei, atât femeile cât şi bărbaţii trebuie să beneficieze de o reprezentare corectă de gen în toate sferele. "Trebuie să renunţăm la conceptul de promovare a femeii şi la prezentarea lor ca o minoritate. Femeile reprezintă peste jumătate din populaţia României şi trebuie respectate", a mai spus fosta consilieră. Andreea Paul Vass consideră că "în mediul privat unde competenţele îşi spun cuvântul, femeile au reuşit să se impună, pe când în administraţia publică, unde nu se prea pune accent pe competenţă, nu s-a întâmplat aşa". Ca urmare, ea a recomandat cote minimale obligatorii de gen în sectorul public şi, în special, introducerea echilibrului politic de gen între candidaţi în mass-media pe perioada campaniei electorale (50% femei-50% bărbaţi)."Femeile în politică se lovesc de plafonul de sticlă. Sunt multe domenii în care ele îşi probează competenţele, dar decizia se concentrează în mâinile bărbaţilor. Explicaţiile ţin de argumente inerţial-istorice, de lipsa de educaţie şi de civilitate. În România încă nu suntem conştienţi că este nevoie de un climat echilibrat de gen în care să existe un parteneriat şi nicidecum o subordonare. Nu mi-aş dori nici un Parlament cu 80% femei. Nu e vorba despre o abordare feministă", a precizat Andreea Paul pentru Epoch Times.
La rândul său, Gabriela Drăgan, director general al Institutului European din România, a arătat că ţări precum Franţa şi Belgia au introdus cote obligatorii de reprezentare a femeilor, iar statul care a avut cele mai bune rezultate prin legiferarea acestui subiect este Norvegia. Toate companiile publice din Norvegia au fost obligate să numească în Consiliile de administraţie o pondere de cel puţin 40% femei.
"România stă mai bine decât UE în privinţa ponderii femeilor din zona decizională privată, care este de aproximativ 40%", a spus Andreea Paul, parlamentar PDL şi fost consilier economic al premierului Emil Boc.
Maria Şandor, consilier preşedinte la Eximbank, susţine însă că România nu mai stă atât de bine nici la ponderea femeilor în mediul privat, deoarece "numărul femeilor din Consiliile de Administraţie din România a scăzut". În 1994 Şandor a iniţiat în România primul program de educaţie antreprenorială pentru femei, iar timp de patru ani a gestionat programul “Participarea Femeilor la Dezvoltare” în cadrul UNDP. Maria Şandor a susţinut că "cercetările au arătat că în boardurile companiilor unde există o reprezentare de peste 30-40% femei, asistăm la o creştere semnificativă a productivităţii muncii". Şi fosta europarlamentară Gabriela Creţu, proaspăt aleasă în Parlamentul României, a subliniat că acele corporaţii care aveau o pondere semnificativă de femei în conducere au păstrat un echilibru în criză. În opinia ei, este nevoie de "o schimbare a valorilor în societate, în care cooperarea şi solidaritatea să fie mult mai în centru".
La rândul ei, deputata PNL Alina Gorghiu preferă cotele flexibile de reprezentare. "Cred foarte mult în reprezentarea femeii, dar cred că asta se face prin educarea societăţii, nu prin coerciţie", a afirmat Gorghiu. În opinia sa, problema este că sunt prea puţine femei care îndrăznesc să intre în politică. Pe de altă parte, deputata susţine că a fost coiniţiator la un proiect de lege pentru introducerea cotelor de reprezentare pentru femei, dar acesta n-a fost susţinut în comisiile parlamentare.
Pe lângă lipsa de susţinere din partea Parlamentului, dominat în majoritate de bărbaţi, Gorghiu crede că o altă problemă este că "femeile trebuie să-şi masculinizeze discursul şi să adopte o agresivitate pentru a se impune în viaţa politică". Deputata liberală a apreciat însă că a colaborat mai eficient cu colegele femei în realizarea unor proiecte legislative decât cu parlamentarii bărbaţi.
