Curs de Guvernare: România a cedat Rusiei 25% din piaţa internă de gaze. Lipsă de viziune sau rea credinţă?

Companiile ruseşti au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piaţa de gaze a României, faţă de doar 5% în ianuarie, relatează cursdeguvernare.ro. Potrivit sursei citate, mecanismul care a făcut posibil acest lucru este complicat astfel încât e greu de spus, în acest moment, dacă e vorba de incompetenţă, rea credinţă sau de lipsă de viziune.

Pe lângă creşterea gradului de dependenţă a României faţă de gazul rusesc, situaţia aduce şi alte prejudicii majore, respectiv bugetul pierde minim 300 milioane de euro, iar Romgaz este obligată să scadă producţia, ceea ce va implica serioase probleme tehnice şi de costuri la reluarea acesteia în punctele pe care le închide astăzi prin pierderea cotei de piaţă. Plus că o sondă odată închisă şi redeschisă, productivitatea, de regulă, scade.

"În funcţie de actori, situaţia are explicaţii diferite, dar imaginea de ansamblu este aceeaşi: într-o perioadă în care Rusia caută cu înfrigurare venituri să îşi cârpească economia şi să asigure ”benzină” maşinii de propagandă, o mână de ajutor vine din România", arată sursa citată.

Începutul a fost făcut în timpul guvernării Ponta, prin Ordonanţa 7/2013 emisă de guvernul Ponta, act normativ ce impunea impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale. Următorul pas a fost făcut recent, de către conducerea actuală a Ministerului de Finanţe, în urma negocierilor cu principalii actori din piaţa românească de gaze, dar – lucru esenţial !– în altă conjunctură de preţ.

Concret, în urmă cu două săptămâni, ministrul de Finanţe Anca Dragu a anunţat că proiectul de lege privind redevenţele petroliere a fost finalizat şi că acesta prevede menţinerea nivelului actual al taxării în domeniu, concomitent cu acordarea unor deduceri pentru investiţiile offshore. Aprobarea proiectului a fost lăsată însă pe seama viitorului guvern şi a viitorului Parlament.

Pe de altă parte, în paralel cu proiectul, Romgaz şi Petrom au solicitat, potrivit unor surse din Ministerul de Finanţe, modificarea ordonanţei care instituie impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale motivând că preţurile internaţionale la gaze au coborât de ceva vreme sub pragul minim de 72 lei/mwh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de respectiva ordonanţă.

Ca ”revanşă” faţă de presiunile constante pe care reprezentanţii industriei petroliere le-au făcut pentru menţinerea actualului nivel de redevenţe, conducerea ministerului a decis însă că ordonanţa rămâne neschimbată.

A apărut însă o problemă şi anume, cum tendinţa preţurilor a fost de a coborî sub minimul impozitat prin Ordonanţă, producătorii interni ar fi fost puşi în situaţia să plătească impozite la un nivel mai mare decât cel care s-ar fi aplicat la preţul de vânzare.

În acest context, Romgaz a optat pentru preţuri de vânzare care au determinat consumatorii industriali să se orienteze către importul de gaze naturale, ajunse să aibă un preţ mai competitiv tocmai pentru că nu există suprataxă la un preţ mai mare decât cel de vânzare.

Autoritatea de reglementare priveşte situaţia detaşat. “Preţul gazelor de import este mai competitiv, iar furnizorii se îndreaptă spre această sursă. În momentul în care preţurile sunt mici, pot intra gaze până la 40% din import”, susţinea Niculae Havrileţ (ANRE) la începutul lunii noiembrie, la un congres al Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România.

Aşa s-a ajuns ca astăzi România să consume 25% gaze din import, importul fiind asigurat de companii din Rusia.

Preţul deciziei Finanţelor de a păstra nemodificată Ordonanţa 7 se va traduce însă într-un minus de cel puţin 300 milioane de euro încasări la buget, Romgaz va fi şi ea afectată şi, mai mult, pe fundalul incertitudinii vizând reglementările în domeniu, ExxonMobil şi OMV Petrom au amânat decizia de a investi în exploatarea zăcămintelor descoperite în Marea Neagră. Ori, dacă americanii ar fi decis să înceapă exploatarea offshore, cu siguranţă că problema flotei comune la Marea Neagră era rezolvată până în acest moment, consideră cursdeguvernare.ro.

Articolul integral poate fi citit aici