Cum salvezi o omenire: omul care nu a stat cuminte

Acum 30 de ani, pe 26 septembrie 1983, lumea a fost salvată prin miracol de la un dezastru nuclear. Eroul mai puţin cunoscut al acestui incident este Stanislav Petrov, fost ofiţer rus.

Se fac numeroase bancuri despre starea precară a aparaturii produse de Rusia, însă nimeni nu ar fi putut bănui că realitatea bate imaginaţia.

În 1983 sistemele defectuoase de apărare anti-rachetă ale Rusiei au detectat un atac nuclear din partea SUA. Sistemul avertiza (fals) că au fost lansate mai multe rachete care se îndreptau sper URSS.

Conform protocolului militar, ofiţerul de servici trebuia să anunţe nivelurile decizionale superioare. În cazul unui atac veritabil tot lanţul decizional are la dispoziţie câteva minute pentru a lua decizia şi a răspunde sau nu, cu un contra-atac nuclear.

Întâmplarea sau intervenţia divină a făcut ca în acea zi ofiţerul de serviciu să fie Stanislav Petrov. În sarcina sa cădea înregistrarea alertelor venite de la sistemul de detecţie imediată şi înaintarea lor superiorilor săi.

În plin Război Rece, Petrov a decis în acea zi să nu transmită mai departe alerta, luând asupra sa responsabilitatea cazului în care semnalul ar fi fost real.

"Aveam toate datele care să sugereze că aveam de a face cu un atac cu rachete. Dacă aş fi trimis raportul pe linie ierarhică, nimeni n-ar fi putut spune un cuvânt împotriva." A declarat Petrov pentru BBC.

Cu toate acestea, când a venit momentul de decizie, Petrov a declarat că „nu se putea mişca”. "Sirenele urlau, iar eu stăteam acolo zgâindu-mă la becurile roşii aprinse, având pe ele cuvântul Lansează”.

Petrov a fost mustrat pentru comportamentul din acea zi, însă după dizolvarea URSS povestea sa a ajuns în presă, fiind decorat ca erou.

Alte incidente care puteau să se termine rău

Incidente provocate de sistemele defectuoase ale Rusiei au mai existat, mai ales că imediat după destrămarea URSS, unii din sateliţii militari ai Rusiei, care formau reţeaua de monitorizare anti-rachetă, începuseră să iasă din funcţie din cauza vârstei.

Cel mai faimos este aşa numitul incident norvegian. Această ţară a lansat în 1995 o rachetă menită studiului aurorei boreale. Deşi Norvegia anunţase partea rusă, aparent informaţiile nu au fost transmise operatorilor de sisteme anti-rachetă.

Ca urmare, racheta a fost considerată un Trident lansat de pe submarinele americane. Alerta a trecut de toate nivelurile de decizie, ajungând să activeze valiza nucleară a preşedintelui Boris Yelţin.

Yelţin a luat decizia de a nu lansa un contra-atac nuclear în forţă asupra SUA.

Populaţia nu a ştiut nimic, povestea ajungând în presă la o săptămână după aceea.