Cum luptă societatea civilă pentru anticorupţie în R.Moldova şi Ucraina

În Ucraina instituţii anti-corupţie similare DNA şi ANI abia sunt în faza de înfiinţare, dar ONG-urile anticorupţie reuşesc prin intermediul presei şi a dialogului cu finanţatorii internaţionali – UE şi FMI, să facă presiuni care să oblige guvernul să facă paşi în această direcţie. În Republica Moldova, instituţiile anticorupţie există deja, dar încă nu funcţionează, dovadă cazurile de mare corupţie nerezolvate. Acestea au fost câteva dintre concluziile dezbaterii ”Cum luptăm pentru statul de drept”, organizată ieri de Expert Forum la Institute The Cafe.

Nadejda Hriptievschi, directoare de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), a arătat că Republica Moldova a avut ani de zile ca principal obiectiv integrarea europeană, dar în prezent nu se mai vorbeşte despre aceasta, ci despre consolidarea societăţii. Mai mult, autorităţile de la Chişinău nu-şi îndeplinesc angajamentele legate de reforma justiţiei şi implementarea Acordului de Asociere.

Ea a reamintit că furtul unui miliard de dolari de la trei bănci din Republica Moldova, care n-a fost anchetat corespunzător, a dus la pierderea încrederii populaţiei şi la fluctuaţii ale cursului valutar. Mai mult, sprijinul manifestat de o mare parte a populaţiei pentru PSRM şi orientarea eurasiatică la alegerile parlamentare din noiembrie, care arată neîncrederea şi dezamăgirea faţă de forţele pro-europene, s-ar putea amplifica la alegerile locale. În opinia directorului CRJM, şi faptul că nu există transparenţă în privinţa proprietarilor de mass-media, ci multă propagandă şi manipulare, a contribuit la votul masiv pentru partidul pro-rus.

În privinţa anti-corupţiei, Nadejda Hriptievschi, a arătat că în R.Moldova nu există încă un organism unic care să se ocupe de combaterea corupţiei, ci două instituţii care sunt în concurenţă şi au competenţe. Mai mult, Centrul Naţional Anti-corupţie (CNA) a fost mutat din subordinea Preşedintelui în cea guvernului, apoi a Parlamentului, revenind apoi iar la guvern.

Pe de altă parte, investigaţii de presă serioase care documentează cazuri grave de corupţie nu sunt luate în seamă de procurori. ONG-uri ca Centrul de Resurse Juridice reuşesc să obţină victorii punctuale precum împiedicarea numirii unor judecători cu probleme de integritate, dar societatea civilă este fragmentată în general în Republica Moldova şi nu reuşeşte să facă prea multă presiune asupra guvernului şi Parlamentului.

Presiunea cu presa şi donatorii în Ucraina

În Ucraina în schimb, cea mai eficientă cale de a te face auzit, dacă guvernul nu te ascultă, este să te adresezi presei, care face publică rezistenţa acestuia la reforme în justiţie sau anticorupţie, sau donatorilor internaţionali, FMI şi UE, a arătat Alexandra Ustinova de la Anticorruption Action Center (ANTAC), un ONG care a reuşit să obţină prin presiuni crearea unui echivalent al DNA, Naţional Anticorruption Bureau Ukraine, şi unul al ANI, Naţional Prevention Agency. Aceste instituţii sunt în prezent în faza în care angajează personal.

Ustinova a explicat că toată presa ucraineană este controlată de oligarhi, dar aceştia au interese diferite, iar instituţia pe care o reprezintă se adresează în funcţie de asta jurnaliştilor care pot prelua o anumită problemă şi o aduce în atenţia publică pentru a face presiune. Mai mult, ANTAC lucrează direct cu jurnalişti locali care-i transmit investigaţiile lor legate de cazuri de corupţie, iar apoi organizaţia le transpune în limbaj juridic şi deschide acţiuni în justiţie împotriva celor implicaţi. Pe de altă parte, ea compară declaraţiile de avere ale politicienilor, cu averile dezvăluite de media, şi sesizează discrepanţele.

Alexandra Ustinova a afirmat că regimul Ianukovici şi acoliţii săi au sifonat 1,6 miliarde de dolari din bugetul statului, dar noul guvern Iaţeniuc n-a investigat acest jaf şi nici măcar pe foştii oficiali puşi de UE pe lista neagră a celor cărora li s-au îngheţat activele din UE.

Alexandra Ustinova a afirmat că regimul Ianukovici şi acoliţii săi au sifonat 1,6 miliarde de dolari din bugetul statului, dar noul guvern Iaţeniuc n-a investigat acest jaf şi nici măcar pe foştii oficiali puşi de UE pe lista neagră, cărora li s-au îngheţat activele din UE.

Mai mult, ea a susţinut că şi foarte mulţi bani care vin de la UE pentru reforma justiţiei sunt deturnaţi de actuala putere de la Kiev, iar rezultatele nu se văd. Ca urmare, ANTAC cere UE să solicite autorităţilor ucrainene rezultate concrete, ca şi condiţionalitate pentru alocarea banilor. Această pârghie a presiunii asupra donatorilor internaţionali – UE şi FMI, fără ajutoarele cărora Ucraina ar intra în faliment – a fost folosită pentru a obţine înfiinţarea celor două instituţii anti-corupţie.

”Am cerut o nouă lege a achiziţiilor publice deoarece în prezent 40% din banii pentru achiziţii publice sunt furaţi. Lucrăm în prezent la un sistem informatizat de achiziţii, dar deocamdată autorităţile nu folosesc un astfel de sistem decât pentru a verifica cheltuielile armatei, pe care însă nu le fac publice”, a mai adăugat Ustinova.

Ca şi reprezentanta R.Moldova, ea s-a arătat pesimistă faţă de alegerile locale care urmează anul acesta, arătând că reprezentanţii regimului Ianukovici vor obţine multe voturi pe fondul lipsei de reforme a actualei puteri pro-europene. Un semn bun este însă, în opinia Alexandrei Ustinova, faptul că intră multe figuri noi în politică şi în Parlament care vin din societatea civilă şi din mediul de afaceri care chiar vor să schimbe sistemul şi nu o fac pentru bani, salariul unui deputat în Ucraina fiind de doar 200 de euro.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.