Cu ce probleme se confruntă românii din Ucraina în menţinerea identităţii

Conferinţa „Situaţia minorităţii româneşti din Ucraina în contextul  conflictului ruso-ucrainean, descrisă de lideri ai românilor din  Ucraina”, organizat  în Parlamentul României de Bogdan  Diaconu, preşedintele Partidului România Unită.
Conferinţa „Situaţia minorităţii româneşti din Ucraina în contextul conflictului ruso-ucrainean, descrisă de lideri ai românilor din Ucraina”, organizat  în Parlamentul României de Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită. (Eugen Popescu)

Comunităţile de români din Ucraina se confruntă cu un proces accelerat de deznaţionalizare, mai ales prin reducerea numărului şcolilor de limbă română, iar autorităţile de la Bucureşti fac prea puţin pentru a-i ajuta să-şi menţină identitatea şi limba. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile conferinţei „Situaţia minorităţii româneşti din Ucraina în contextul conflictului ruso-ucrainean, descrisă de lideri ai românilor din Ucraina”, organizată săptămâna trecută în Parlamentul României de Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită.

Deputatul independent Bogdan Diaconu a susţinut că ”în 25 de ani partidele care s-au perindat la putere în România au arătat un dezinteres total faţă de soarta comunităţii române din Ucraina pentru că membrii acestor comunităţi din jurul graniţelor nu deţin cetăţenia română, deci nu votează”. El a arătat că aceştia au fost separaţi de România din cauza unor nedreptăţi istorice şi duc un adevărat război pentru menţinerea identităţii de români şi a limbii române.

La rândul său, Vasile Tărâţeanu, preşedinte al Senatului Uniunii Regionale a Comunităţii Româneşti din Ucraina (Cernăuţi), s-a referit la organizarea în România a unor tabere de creaţie pentru românii din Ucraina, proiecte realizate prin intermediul DRRP şi al ICR. El a mai amintit de cărţile distribuite în nordul Bucovinei, Maramureşul istoric sau în sudul Basarabiei. ”Să nu se creadă că noi cerem bani, noi cerem sprijin politic, moral şi spiritual care să ne arate că România este o mamă bună şi grijulie faţă de problemele noastre”, a precizat el.

Deznaţionalizarea

Poetul a arătat că în actualul context politic complicat din Ucraina, autorităţile numai de problema menţinerii culturii, identităţii naţionale şi a limbii minorităţii române nu se ocupă. El a arătat că numărul de şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi s-a redus din 1944 până în 1990 de la 114 la 90, iar în cei 20 de ani de independenţă a statului ucrainean, de la 90 la 67. ”În fiecare an se mai deschide câte o clasă ucraineană în aceste şcoli şi ne vom trezi că ele vor deveni pur ucrainene. Principalii piloni de menţinere a identităţii noastre sunt şcoala şi biserica”, a adăugat Tărâţeanu.

Pe de altă parte, reprezentantul comunităţii româneşti din Ucraina a subliniat că minoritatea ucraineană este reprezentată automat în Parlamentul de la Bucureşti, pe când în Parlamentul ucrainean un singur deputat român a fost ales pe lista unui partid ucrainean. ”România este un exemplu de respectare a minorităţilor naţionale. Se alocă mulţi bani pentru ca minorităţile să-şi poată păstra cultura şi identitatea. În schimb, comunităţii româneşti din Ucraina îi este foarte greu să reziste presiunilor de deznaţionalizare”, a precizat Tărâţeanu. El a mai amintit că noua putere de la Kiev a cerut anularea legii limbilor regionale şi a întrebat retoric dacă în acest context românii ar trebui să se ducă din convingere pe frontul de est să lupte pentru Ucraina.

Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Naţional-Culturale ”Basarabia” a românilor din regiunea Odesa, a afirmat că în Ucraina conflictul s-a acutizat ”şi vom avea în Donbass o Transnistrie, dar de altă anvergură care va ţine Ucraina sub influenţa Federaţiei Ruse şi la o mică distanţă de NATO şi Europa”. El a subliniat că pentru românii din Ucraina este vital ”să rămână în zona culturii neaoşe româneşti”, în faţa metodelor de deznaţionalizare aplicate de statul ucrainean.

Anatol Popescu a arătat că nu mai sunt decât cinci şcoli în prezent în care se predă integral în limba moldovenescă (de fapt română) şi 13 care sunt deznaţionalizate prin ucrainizare sau rusificare, deşi mai au clase de limbă română.

În prezent mai există doar cinci şcoli în care încă nu s-au introdus clase cu predare integrală în limba de stat.

Protestele împotriva incorporărilor

Popescu a mai atenţionat că românii din Ucraina nu sunt bine reprezentaţi şi, ca urmare nu vor avea de câştigat, indiferent cine învinge în conflictul din Donbass. Referitor la chemarea etnicilor români pe front, el a susţinut că mulţi sunt indignaţi că sunt încorporaţi aceştia în timp ce ”locuitorii din Donbass se odihnesc ca refugiaţi interni în Subcarpaţi, în Cernăuţi sau pe litoralul din Sudul Basarabiei şi nimeni nu-i obligă să-şi apere patria şi regiunile de unde provin, pe când românii trebuie să lupte”. Preşedintele Asociaţiei Basarabia a mai afirmat că ziariştii români care au vrut să relateze despre problemele cu care se confrunta românii din Ucraina au primit interdicţie de intrare în ţară.

La rândul ei, Adriana Gae, şef de serviciu la ICR a declarat că este nevoie de un institut cultural român pentru românii din sudul Basarabiei, fie organizat ca ONG, fie ca instituţie a statului român. ”Acolo aceştia ar putea desfăşura activităţi culturale fără să fie constrânşi de avize şi autorizaţii din partea autorităţilor ucrainene care oricum vin foarte greu. Ar putea fi acolo un muzeu, o bibliotecă mare şi frumoasă în care copii să înveţe limba română şi mai bine sau redacţia unui ziar”, a precizat reprezentanta ICR.

Şi Eugen Popescu, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a vorbit despre cum se raportează autorităţile ucrainene la minoritatea românească, cea de-a doua ca număr, după cea rusă. ”Statul ucrainean şi-a tratat minorităţile un pic mai rău ca URSS şi a dorit dispariţia acestora. Noi nu avem nicio garanţie că un stat ucrainean ieşit din influenţa rusească va privi diferit minoritatea română din Ucraina. Avem nevoie de asigurări clare”, a afirmat el. În opinia sa, autorităţile române trebuie să urmărească cu mare atenţie cum este tratată minoritatea română şi să dea termene clare de rezolvare a problemelor bilaterale precum ratificarea acordului privind micul trafic de frontieră sau aprobarea consulatului românesc din Transcarpatia de către partea ucraineană. Popescu a arătat în context că România a sprijinit suveranitatea şi integritatea Ucrainei în conflictul cu Federaţia Rusă.

Pe de altă parte, directorul CRSS s-a referit şi la jurnaliştii români cărora le-a fost interzisă intrarea în Ucraina pentru că au relatat despre problemele cu care se confruntă minoritatea românească: Victor Roncea, Marian Voicu (TVR), Iulia Modiga (infoprut) şi alţii.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.