România, în criză. Economist: Nu mai sunt bani. Statul abia reuşeşte să plătească pensiile şi salariile prin împrumuturi

Economistul Adrian Negrescu a opinat, într-o intervenţie la TVR, că România se află cu „spatele la zid” din punct de vedere financiar, deficitul bugetar atingând deja un nivel alarmant după primele şase luni ale anului, în timp ce statul se împrumută masiv doar pentru a acoperi pensiile şi salariile.

Expertul a avertizat că, fără implementarea rapidă a celui de-al doilea pachet de măsuri anunţat de premierul Ilie Bolojan şi fără o colectare mai eficientă a taxelor, criza bugetară riscă să se adâncească, iar nota de plată a deciziilor populiste luate în ultimii ani va fi suportată de toţi cetăţenii.

În viziunea economistului, suntem într-o criză bugetară cum n-am mai fost în ultimii 15 ani.

Redăm mai jos interviu de la TVR.

Jurnalistă: O să găsească guvernanţii bani pentru bugetari?

Adrian Negrescu: E greu de spus de unde vor găsi guvernanţii bani, în condiţiile în care deficitul bugetar după primele şase luni deja trecea de 70 de miliarde. Adică aveam o gaură financiară mai mare decât în primele şase luni din anul trecut, când am avut un deficit istoric de aproape 9,3% din PIB.

Chiar nu sunt bani în momentul de faţă. Statul abia reuşeşte să plătească pensiile şi salariile prin împrumuturi.

Atenţie, s-a împrumutat cu 25 de miliarde de euro de la începutul anului, aşa că nu ştiu de unde vor găsi bani, mai ales că încasările din taxe şi impozite sunt puţin mai mari decât anul trecut, dar este efectul renunţării la facilităţile pentru industria HoReCa, pentru agricultori, pentru construcţii şi doar atât.

În rest, economia încetineşte, iar asta înseamnă că toate previziunile legate de încasările mai mari din acest an au fost, pur şi simplu, nişte idei pe hârtie şi nu au nicio legătură cu realitatea.

Jurnalistă: S-a aprobat acel prim pachet de măsuri de austeritate. Se tot discută despre pachetul 2. Pare că nu se mai aprobă. Credeţi că vor lua acele măsuri? Chiar se vor implementa? Sau o să rămână la nivel de discuţie, chiar dacă, aşa cum spuneaţi, nu există bani?

Adrian Negrescu: Noi suntem cu spatele la zid din punct de vedere financiar. Agenţiile de rating S&P, Moody’s şi Fitch ne-au avertizat că pachetul 2 este esenţial pentru însănătoşirea finanţelor publice ale României. Când va fi decis acest pachet? Eu sper să fie la început de septembrie, atunci când vine şi Parlamentul în sesiune normală, pentru că, într-adevăr, trebuie o asumare în Parlament. Din această perspectivă, autorităţile încearcă să aşeze aşa cum trebuie legile, astfel încât ele să nu poată fi contestate.

Prefer să mai aşteptăm puţin, ca legile respective – care vizează, în special, reducerea salariilor uriaşe din unele sectoare bugetare, reducerea cheltuielilor şi restructurarea aparatului public – să fie făcute cu cap, decât să ne grăbim şi să ne trezim după aceea că sunt atacate la Curtea Constituţională sau că cei daţi afară sau cei afectaţi de aceste măsuri dau în judecată statul şi câştigă procesele în regim de urgenţă.

Jurnalistă: A crescut TVA de la 1 august, însă noi nu stăm foarte bine la colectarea TVA-ului. Până la urmă, cei care plăteau până acum plătesc mai mult, cei care nu plăteau rămân la fel? Credeţi că se va schimba ceva la ANAF?

Adrian Negrescu: Eu văd că se schimbă câteva lucruri la ANAF. Au introdus un modul digitalizat, bazat pe inteligenţă artificială, care monitorizează fraudele de tip carusel. Acolo este marea noastră problemă: reţele de firme-fantomă în care se plimbă bani care ar trebui să ajungă la bugetul statului, dar la un moment dat dispar. Nu vorbim de sume mici, ci de aproape 8 miliarde de euro – sume neîncasate la buget, mai ales din TVA. Gândiţi-vă că dacă aveam aceşti bani încasaţi, nu mai trebuia să creştem taxele şi să luăm măsuri de austeritate.

Sper ca ANAF-ul să-şi facă treaba. Văd că ministrul Nazare a dat afară nişte oameni de acolo, vreo zece şefi de direcţii. Sper că există un reviriment, pentru că este esenţial să recuperăm aceşti bani. Şi mai e un lucru important: şi firmele de stat trebuie să-şi plătească datoriile. Cei mai mari datornici la buget nu sunt firmele private, ci companiile publice.

Jurnalistă: Cum simt oamenii aceste scumpiri, creşterea de TVA, de accize?

Adrian Negrescu: Eu cred că oamenii s-au adaptat şi au înţeles că aceasta a fost soluţia de avarie: să creştem taxele. Vorbesc de doi ani de faptul că vom ajunge la creşterea TVA-ului. Un premier chiar se lăuda că nu va creşte TVA-ul, deşi era clar că asta va fi soluţia. Acum, oamenii şi-au redus coşul de cumpărături şi risipa, sunt mai atenţi la preţuri şi promoţii. Comercianţii nu şi-au permis să crească exagerat preţurile, pentru că ar fi rămas cu marfa nevândută. În hipermarket-uri, scumpirile sunt mici – 30-50 de bani pe produs.

Jurnalistă: Data trecută când în România a crescut TVA, în 2010, era criză economică globală. Acum este criză peste tot sau doar la noi?

Adrian Negrescu: Noi avem o criză autentic românească, în care ne-am băgat singuri, pentru că în ultimii doi ani am cheltuit mai mult decât ne puteam permite. Nu e o criză în sectorul privat. Problema e la bugetul de stat. Anul trecut am încheiat cu un deficit istoric de 30 de miliarde de euro, după ce ne-am împrumutat cu peste 50 de miliarde de euro. Am deschis multe şantiere fără finanţare şi am crescut salariile din sectorul bugetar cu aproape 40%, pensiile foarte mult, fără surse de finanţare. Aşa am ajuns în această criză: pentru că atunci când creşti salariile din pix, în scop electoral, vine nota de plată, pe care o plătim cu toţii acum.

Jurnalistă: În privat, dacă un manager face asta, îşi pierde funcţia. În stat, ce se întâmplă?

Adrian Negrescu: Aproape nimic. Avem o lege a responsabilităţii guvernamentale, dar ea nu funcţionează. Miniştrii şi premierii ar trebui să răspundă pentru deciziile luate. În realitate, răspunderea e considerată doar politică. În ultimii cinci ani am dublat datoria publică şi am ajuns la un deficit demn de o ţară aflată în război.

Cred că, odată cu noua sesiune parlamentară, ar trebui modificată legea responsabilităţii ministeriale astfel încât oamenii să răspundă concret pentru faptele lor. Ai făcut o gaură financiară? Răspunzi pentru ea – la fel ca în mediul privat.