Croaţia: Veteranii de război distrug semne oficiale scrise în alfabetul chirilic sârb în Vukovar

Zeci de veterani de război au demolat în Croaţia, cu lovituri de ciocan, unele semne oficiale scrise în alfabetul chirilic sârb, care fuseseră introduse pe clădirile oficiale din Vukovar, în conformitate cu legislaţia ţării de protecţie a drepturilor minorităţilor. Veteranii susţin că semnele în chirilică sunt o insultă la adresa victimelor de război şi au respins poliţia croată, care era în gardă în faţa clădirii.

Oraşul Vukovar, este situat în estul Croaţiei, pe Dunăre şi a fost distrus de armata iugoslavă condusă de sârbi, în timpul războiului de independenţă a Croaţiei în 1991, care a ucis mii de oameni. În Vukovar trăieşte o minoritate sârbă substanţială şi, în virtutea legii ţării privind minorităţile, semnele oficiale sunt scrise atât în alfabetul latin folosit în croată, cât şi în alfabetul chirilic folosit în Serbia.

Deja în data de 07 aprilie, zeci de mii de croaţi din Zagreb au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva revenirii alfabetului chirilic în oraşe cu o parte semnificativă a populaţiei sârbe, un angajament pe care Croaţia l-a luat cu Uniunea Europeană. Printre oraşele implicate, s-a aflat de asemenea, Vukovar, oraş distrus la sol de ofensiva Serbiei în anii '90. Noua legislaţie prevede o dublă afişare chiar şi pentru numele străzilor. Decizia guvernului a stârnit controverse şi o puternică opoziţie din partea naţionaliştilor şi veteranilor.

Croaţia a aderat la Uniunea Europeană la 1 iulie, devenind cel de-al 28-lea stat membru. Este rezultatul unei călătorii lungi şi dificile, care a început acum 22 de ani, cu secesiunea Croaţiei de Iugoslavia şi care a continuat cu un conflict sângeros şi cu opt ani de negocieri cu Bruxelles-ul.

Deşi clasa conducătoare croată subliniază importanţa intrării în UE, populaţia manifestă indiferenţă sau chiar cu ostilitate faţă de acest eveniment. De vină este situaţia economică: cinci ani consecutivi de recesiune, rate ridicate ale datoriei publice şi a deficitului bugetar precum şi şomajul care în special în rândul, tinerilor este printre cele mai mari din Europa. Ştiri cu privire la starea statelor membre ale UE nu contribuie la crearea unui climat de încredere.