Croaţia va deveni cea dea 28-a ţară din Uniunea Europeană

Mâine, Croaţia va fi cea dea 28-a ţară membră a Uniunii Europene. Astăzi, la festivităţi participă 15 şefi de stat, 13 şefi de guvern, trei preşedinţi ai Parlamentului, 12 vice-premieri, şapte miniştri de externe şi alte 20 de delegaţii străine de diferite ranguri. În total, numărul celor prezenţi ajunge la aproximativ 170 de persoane care vor reprezenta ţările din UE, din Balcani şi diverse instituţii internaţionale.

Festivităţile concluzionează o călătorie lungă şi dificilă, care a început acum 22 de ani, cu secesiunea Croaţiei de Iugoslavia şi care a continuat cu un conflict sângeros şi cu opt ani de negocieri cu Bruxelles-ul.

Dacă clasa conducătoare croată subliniază importanţa intrării în UE, populaţie trăieşte cu indiferenţă sau chiar cu ostilitate acest eveniment. De vină este situaţia economică: cinci ani consecutivi de recesiune, rate ridicate ale datoriei publice şi a deficitului bugetar precum şi şomajul, în special în rândul tinerilor fiind printre cele mai mari din Europa. Ştiri cu privire la starea statelor membre ale UE nu contribuie la crearea unui climat de încredere.

Imaginea economică a Croaţiei

În luna mai, rata şomajului a scăzut puţin sub 20%, sau aproximativ 330.000 de oameni, dar numai din cauza locurilor de muncă sezoniere în turism, singurul sector care a scăpat neatins de criză. Şomajul în rândul tineretului ocupă locul al treilea în Europa cu 51%, imediat după Grecia (59%) şi Spania (55%) şi mult mai mare decât media europeană care este de 23%.

Cu această situaţie ca fundal, 52% din respondenţii croaţi la un sondaj susţin că festivităţile de aderare sunt "doar o risipă" şi 70% dintre tineri speră să găsească un loc de muncă în străinătate. Sprijinul pentru intrarea în Europa, care de 20 de ani a fost obiectivul strategic naţional, este de 61%.

Chiar şi Comisia Europeană are previziuni sumbre pentru noul stat membru: o contracţie în continuare în PIB cu 1% în acest an şi o recuperare aproape imperceptibil (0,2%) în 2014. Mai îngrijorătoare sunt însă date ale cheltuielilor publice, care, în pofida unei politici de austeritate şi disciplină fiscală strictă, continuă să cântărească prea mult în datele macroeconomice ale Croaţiei. De la Bruxelles au ajuns deja semnale de nemulţumire referitoare la datoria publică croată, care este acum la 54% dar care în 2014 şi ar putea depăşi cu uşurinţă pragul de 60%. Acelaşi lucru este valabil şi pentru deficitul bugetar, calculat la 4,7% în acest an.

Primul Ministru croat, Zoran Milanovic a asigurat în faţa Parlamentului că "tot ceea ce va urma în următoarele luni şi ani va deschide noi perspective Croaţiei şi o lume nouă". "Drumul Croaţiei către aderarea deplină - a spus el - a fost lung şi dificil, uneori obositor şi frustrant, dar încrederea într-un viitor mai bun a predominat mereu". "Uniunea Europeană este complicată, de multe ori funcţionează bine, uneori mai puţin, dar acesta este un proiect care are un scop bun, nu este o federaţie, iar în ceea ce mă priveşte, nu va fi", a spus primul-ministru anunţând că Zagreb îşi propune, de asemenea, să se alăture monedei unice.

Delegaţiile străine prezente în Casa Guvernului din Zagreb sunt: conducerea de la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Apoi, preşedinţii din Italia, Grecia, Lituania, Cipru, Republica Cehă, Slovenia, primul-ministru al Poloniei, Letonia, Ungaria, Belgia, Slovacia, Malta şi cancelarul austriac.

Reprezentantul România este Crin Antonescu pe care preşedintele Traian Băsescu l-a rugat să meargă la Zagreb să reprezinte România.