Croaţia sfidează UE şi refuză să-l extrădeze pe Iosif Perkovic, fost agent al serviciilor secrete iugoslave

Croaţia, ţară devenită la 1 iulie cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene (UE), s-a certat în mod serios cu reprezentanţii Comisiei Europene (UE). Invocând modificări iniţiate la legislaţia naţională cu trei zile înainte de aderarea la UE, Zagrebul a refuzat să îndeplinească ordinul european de arestare a fostului ofiţer al serviciilor secrete iugoslave. Drept replică, Bruxellesul i-a acuzat pe croaţi de încălcarea normelor paneuropene şi, potrivit unor informaţii, se gândesc să sisteze ajutorul financiar pentru noul membru al UE, informează cotidianul rus Kommersant.

Scandalul s-a declanşat după ce, la cererea Berlinului, a fost emis un ordin de arest pe numele fostului ofiţer al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perkovic, suspectat de uciderea, pe teritoriul Germaniei, a disidentului Stjepan Djurekovic. Zagrebul a refuzat să-l extrădeze pe Josip Perkovic.

Autorităţile croate şi-au motivat decizia prin modificările operate, cu trei zile înainte de aderarea la UE, la legislaţia naţională, potrivit cărora ordinele europene de arest nu acţionează în privinţa persoanelor care au comis infracţiuni înainte de intrarea în vigoare a acestui mecanism, la 7 august 2002. În acest fel autorităţile croate au reuşit să apere de urmărire penală o serie de croaţi suspuşi, care au participat la vremea lor în conflictele armate iugoslave.

Prima încercare de a convinge Zagrebul să anuleze amendamentele iniţiate a fost făcută de vicepreşedintele Comisiei Europene pentru probleme de justiţie, Viviane Reding, care a trimis o scrisoare guvernului croat, rămasă, după cum s-a aflat zilele trecute, fără niciun răspuns. Premierul Zoran Milanovic a declarat pentru mass-media locale: 'Guvernul nu planifică să abordeze această problemă în viitoarele săptămâni'.

Bruxellesul, însă, nu intenţionează să cedeze. Potrivit dnei Reding, acţiunile Croaţiei vor fi discutate la 4 septembrie în timpul şedinţei Comisiei Europene, precum şi în timpul întrevederii dintre miniştrii de justiţie ai ţărilor membre ale UE.

Croaţii afirmă că au dreptul deplin să restricţioneze în regim unilateral acţiunea ordinelor europene, deoarece astfel de norme există şi într-o serie de alte ţări europene. Bruxellesul parează: toate aceste ţări au fost în 2002 membri ai UE şi au discutat în mod individual cu Bruxellesul posibilitatea unor măsuri restrictive.

Comisia Europeană nu ascunde că, în situaţia în care Zagrebul nu va face concesii, la adresa lui vor fi luate 'măsurile corespunzătoare'. Potrivit mass-media din Croaţia, ar putea fi vorba despre suspendarea procesului de aderare a ţării la zona Schengen şi de îngheţarea ajutorului financiar. Astfel, Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea sista alocarea următoarei tranşe de credit în valoare de 250 de milioane de euro, acordată Croaţiei pentru dezvoltarea infrastructurii, a businessului mic şi mijlociu.

De altfel, experţii se îndoiesc că Bruxellesul intenţionează să-şi tensioneze foarte tare relaţiile cu Zagrebul. 'Comisia Europeană este o instituţie care se află chiar în serviciul ţărilor membre ale UE. Ea poate să demonstreze că are dreptate (inclusiv în justiţie), însă nu poate să penalizeze prin deciziile sale', a explicat şeful secţiei pentru probleme politice ale integrării europene din cadrul Institutului pentru Relaţii Internaţionale de la Moscova, Serghei Utkin.

Bruxellesul conştientizează că economia Croaţiei se află în prezent într-o situaţie complicată: şomajul a atins nivelul de 21%, iar Produsul Intern Brut (PIB) s-a redus în acest an cu 0,7%. De aceea, o presiune prea mare asupra Zagrebului, inclusiv prin intermediul îngheţării creditului de 250 milioane de euro, ar putea duce, în cele din urmă, la situaţia în care lista membrilor UE aflaţi în criză economică să se mărească cu încă o ţară.