Croaţia va căuta în cadrul UE reconcilierea cu minoritatea sârbă

Croaţia se pregăteşte să adere duminică la Uniunea Europeană, dar, la Vukovar, croaţii şi reprezentanţii minorităţii sârbe sunt în continuare divizaţi după criterii etnice în pofida unor progrese, iar perspectiva unei reconcilieri pare încă îndepărtată, la 18 ani după conflictul sârbo-croat (1991-1995), comentează AFP.

Acest oraş pitoresc din estul Croaţiei, situat pe malul drept al Dunării, încă mai poartă cicatricile războiului. Case devastate de artileria forţelor sârbe amintesc şi astăzi de ororile conflictului soldat cu aproximativ 20.000 de morţi, dintre care 1.500 numai la Vukovar, în majoritate croaţi.

Cei mai mulţi civili de naţionalitate croată au fugit din oraş după căderea sa în noiembrie 1991 în mâinile forţelor sârbe, pentru a reveni la sfârşitul războiului, în timp ce mii de etnici sârbi s-au refugiat în Serbia, de teama represaliilor.

Minoritatea sârbă constituie în prezent 4,4% din cei 4,2 milioane de locuitori ai Croaţiei faţă de 12% înainte de război.

Întoarcerea refugiaţilor sârbi a fost una dintre principalele condiţii impuse de Bruxelles Croaţiei în schimbul aderării la UE, notează AFP. Dar Sasa Milosevic, unul din liderii sârbilor din Croaţia, consideră că acest proces 'în practică, a intrat în impas'. Circa '45.000 de refugiaţi în Serbia aşteaptă încă să se întoarcă la casele lor', a declarat el agenţiei franceze de presă, adăugând că 'guvernul croat ar trebui să lanseze un nou program pentru a încuraja întoarcerea lor'.

La Vukovar, sârbii reprezintă aproape 35% dintr-o populaţie de 28.000 de locuitori şi cele două comunităţi trăiesc separat.

'Suntem separaţi în clasă şi nu mergem aproape niciodată împreună pe terenul de joacă sau în afara şcolii', spune Lucija, o liceană croată de 16 ani.

În principiu, nu ar trebui să existe nicio problemă de comunicare, deoarece sârba şi croata sunt limbi atât de asemănătoare încât acestea nu pot fi diferenţiate decât de cunoscători.

În liceu, de multe ori clasele de elevi croaţi se ţin la ore diferite decât cele pentru elevii sârbi, astfel încât tinerii nici să nu se intersecteze.

Primarul Vukovarului, Zeljko Sabo, spune ca acest sistem de segregare în şcoli a fost introdus pentru ca 'să se respecte drepturile minorităţilor ce sunt garantate prin lege'. 'Modelul pare să fie bun în teorie, dar, în realitate, a condus la separarea copiilor, vom vedea, poate că ar trebui schimbat', estimează el.

Un lider al sârbilor croaţi, Vojislav Stanimirovic, a explicat că sârbii îşi înscriu copiii în clase separate din cauza modului în care sunt prezentate faptele din războiul din 1992-95 la orele de Istorie. Potrivit acestuia, în clasele croate 'sârbii sunt desemnaţi ca atacatori' în timpul războiului de independenţă a Croaţiei, în timp ce elevii sârbi sunt învăţaţi în schimb că a fost un 'război civil'. Până când acest lucru nu se va schimba, elevii sârbi nu vor merge la şcoală în aceleaşi clase cu elevii croaţi, subliniază el.

Tinerii din Vukovar nu sunt separaţi doar la şcoală. Ei frecventează cafenele diferite, iar părinţii lor merg la restaurante frecventate numai de comunitatea lor. 'Ar fi ciudat dacă un croat ar sta într-o cafenea sârbă şi viceversa', recunoaşte o tânără de 18 ani.

Mai mult, o decizie recentă a autorităţilor locale privind introducerea la Vukovar - în conformitate cu o lege în acord cu standardele europene - a caracterului chirilic, utilizat de sârbi, împreună cu alfabetul latin utilizat de croaţi a provocat deja manifestaţii de protest în masă în rândul croaţilor, ilustrând încă o dată fractura etnică între cele două comunităţi.