Lăsaţi Croaţia să conducă Balcanii spre UE

James Joyce scria că 'istoria este un coşmar din care încerc să mă trezesc'. În urmă cu 20 de ani, croaţii au trăit acest coşmar, prinşi în disputele regionale şi afectaţi de război. Luni, ţara lor a devenit al 28-lea membru UE, iar Croaţia s-a trezit nu doar din istoria sa chinuitoare, ci şi-a realizat şi visul unui viitor euro-atlantic, scrie vicepreşedintele, Joe Biden, în paginile Financial Times.

Succesul Croaţiei a fost departe de a fi inevitabil, ci este vorba, de fapt, de dovada curajului cetăţenilor şi liderilor care au depăşit tentaţiile ultranaţionalismului şi resentimentele, scrie Biden. A lăsa în urmă trecutul este o luptă zilnică şi, zi de zi, croaţii şi-au păstrat credinţa într-o viziune ambiţioasă şi au creat instituţii democratice care au deschis uşile NATO şi, în prezent, ale UE.

Deşi această realizare aparţine poporului croat, ea ne vorbeşte, de asemenea, şi despre puterea transformatoare a proiectului european de a ghida ţările către statul de drept, pieţe deschise, prosperitate şi pace, susţine vicepreşedintele american.

Aderarea Croaţiei la UE ridică, de asemenea, miza pentru vecinii care se confruntă cu riscul de a fi lăsaţi în urmă. De-a lungul timpului, graniţele UE ar trebui să unească ţările din sud-estul Europei, mai degrabă decât să le divizeze.

Mai întâi, vecinii Croaţiei trebuie să facă alegeri dificile care să le netezească propriul drum spre Europa, explică oficialul american.

Este în interesul Statelor Unite, Croaţiei şi restului Europei ca aceste state să reuşească. Fiecare ţară ce respectă regulile şi instituţiile UE ne aduce mai aproape de obiectivul unei Europe unite, libere, care trăieşte în pace. Chiar şi în vremuri economice dificile, o Europă unificată este de preferat ameninţărilor diviziunii şi instabilităţii. Acesta este motivul pentru care Croaţia luptă acum pentru a-i aduce pe cei cu care s-a luptat cu mai puţin de o generaţie în urmă pe calea europeană.

'În ultimele luni', scrie Biden, 'm-am întâlnit cu mai mulţi lideri din Balcanii de Vest. Sunt convins că, dacă vor face alegerile corecte, fiecare dintre vecinii Croaţiei poate ajunge acolo'.

Serbia şi Kosovo au fost blocate până în prezent într-o luptă profundă şi amară, însă prin dialog, cooperare şi un compromis dureros, prim-miniştrii Ivica Dacic şi Hashim Thaci au ajuns la un acord istoric pentru normalizarea relaţiilor. Deşi paşii care vor urma nu vor simpli, cei doi lideri au oferit cetăţenilor lor o şansă fără precedent de a construi un viitor definit pe respectarea drepturilor, prosperitate împărtăşită şi coexistenţa paşnică.

Muntenegru şi Albania, de asemenea, au în faţă o muncă grea, dar fac progrese spre integrarea europeană, prin abordarea reformelor economice şi politice, combaterea corupţiei şi consolidarea statului de drept. Muntenegru este, de asemenea, pe cale de a se alătura Albaniei în cadrul NATO. Macedonia trebuie să rămână fermă în ceea ce priveşte angajamentul faţă de reformă, să îşi abordeze tensiunile interetnice şi, alături de Grecia, să îşi găsească curajul de a ajunge la o soluţie reciproc acceptabilă în privinţa numelui său. Din păcate, există încă unii care se agaţă de nemulţumirile etnice, de rivalităţile personale şi de o abordare a politicii în care câştigurile sunt egale cu pierderile, care ţine în loc progresul.

'Nicio ţară nu îşi poate lăsa complet în urmă istoria sau să-şi uite tragediile. Şi nici nu trebuie să o facă. Cu toate acestea, ţările pot opta să îşi pună viitorul pe primul plan şi să acţioneze pentru bunăstarea generaţiilor viitoare. Aşa a făcut Croaţia. Şi rezultatul este că vise care păreau de neconceput în urmă cu 20 de ani sunt azi minunat şi ireversibil reale', conchide vicepreşedintele american.