Cristian Ghinea: Ponta nu a mişcat nimic, dar atunci Facebook-ul Corinei Creţu nu s-a îngrijorat

Scandal mare pe tema fondurilor. Pesediştii vor să-l scoată vinovat pe ministrul Cristian Ghinea de absorbţie zero. După atacurile venite pe linia Ponta-Ghiţă, în scenă a intrat şi artileria grea - comisarul european Corina Creţu. Ministrul a ripostat, iar războiul declaraţiilor s-a mutat pe Facebook.
Cristian Ghinea
Cristian Ghinea (Epoch Times România)

Comisarul european Corina Creţu s-a declarat extrem de îngrijorată pentru că România nu a încasat nicio rambursare de bani de la Bruxelles pentru cheltuieli în proiectele europene 2014-2020. În replică, ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, îi atrage atenţia că nu pune bine problema pe motiv că, în acest moment - adică la începutul exerciţiului bugetar - rata de absorbţie este un indicator nerelevant.

Cristian Ghinea a explicat că, în prezent, în toată Uniunea Europeană rata de absorbţie este de 1,7%, şi sunt ţări cu zero, şi cele mai multe în jur de 1%, iar ţara noastră a absorbit deja de la Bruxelles deconturi de 57 milioane euro, adică 0,18% din fondurile structurale şi de coeziune.

"Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre. Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel", a precizat ministrul.

Pe de altă parte, Cristian Ghinea a subliniat faptul că Guvernul Ponta "nu a mişcat nimic" pentru finalizarea cadrului instituţional românesc de fonduri europene, însă atunci "Facebook-ul doamnei Creţu nu s-a îngrijorat pe subiect".

Vă prezentăm mai jos evoluţia disputei online dintre Corina Creţu şi Cristian Ghinea:

1. "Situaţia la zi a Fondurilor europene", în viziunea Corinei Creţu

"În perioada 2007-2013, prin politica de coeziune, României i-au fost alocate în total 22,4 miliarde de euro din care s-au absorbit până acum peste 85,8%, (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european şi Fondul de coeziune).

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Regional (POR), pentru perioada 2007-2013, rata de absorbţie la data de 27 iulie era de 92.36% incluzând prefinanţarea şi plăţile în curs (efectuate, însă nedecontate încă de către Comisia Europeană), dintr-o contribuţie totală a UE de 3.966 miliarde de euro prin Fondul european de dezvoltare regională.

Pentru perioada 2014-2020, aşa cum am spus în repetate rânduri, mă îngrijorează startul lent în implementarea proiectelor. Până în momentul de faţă, România are o rată de absorbţie de 0% a fondurilor europene din exerciţiul bugetar 2014-2020 însă stiu că autorităţile din România depun eforturi susţinute în acest sens iar în ceea ce ne priveşte, Comisia Europeană a fost şi va rămâne un sprijin pentru România, aşa cum o facem de altfel, pentru toate celelalte state membre când întâmpină dificultăţi.

Dezvoltarea Urbană Durabilă:

În actuala perioadă de programare, mai mult de 100 de miliarde de euro sunt alocate dezvoltării urbane prin Fondurile structurale şi de investiţii europene. Astfel, pentru prima dată, 15 miliarde de euro vor fi gestionate direct de către oraşele europene.

România primeşte a 3-a alocare ca mărime, după Polonia şi Italia, pentru dezvoltare urbană durabilă, Guvernul României hotărând că 20% din totalul fondurilor europene alocate în actuala perioadă de programare să fie administrate direct de către aleşii locali. Mai exact, 39 de oraşe – reşedinţe de judeţ – vor gestiona direct o mare parte a fondurilor UE pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, având un rol major în implementarea politicii de coeziune.

Îmi doresc ca până la finalul mandatului meu să văd că oraşele din România au profitat din plin de oportunitatea ce li se oferă prin fondurile europene pe care le au la dispoziţie în actuala perioadă de programare. În acest scop, împreună cu DG Regio vom organiza la Bucureşti, la începutul lunii octombrie, un eveniment special dedicat promovării tuturor acestor oportunităţi la care vor fi invitaţi atât primarii celor 39 de oraşe din România cât şi primari ai altor capitale europene.

Iniţiativa privind regiunile mai puţin dezvoltate

Una dintre priorităţile mandatului meu în calitate de Comisar European pentru Politică Regională este Iniţiativa privind regiunile mai puţin dezvoltate.

Obiectivul acesteia este acela de a susţine regiunile mai puţin dezvoltate să ajungă la nivelul celorlalte, analizând factorii care împiedică creşterea economică în zonele respective şi oferind recomandări şi asistenţă pentru exploatarea potenţialului de creştere existent. Cu alte cuvinte, regiunile mai puţin dezvoltate vor fi ajutate să identifice obstacolele care stau în calea dezvoltării economice durabile, a infrastructurii şi inovării şi apoi să găsească cele mai bune soluţii pentru a maximiza impactul investiţiilor europene.

România şi Polonia sunt primele state membre unde au fost implementate proiecte-pilot în cadrul acestei iniţiative, în câte două regiuni din fiecare ţară, respectiv Nord-Vest – Nord-Est(România) şi Swietokrzyskie – Podkarpackie(Polonia).

În România, am lansat personal această iniţiativă la începutul lunii martie 2016, împreună cu viceprim-ministrul Vasile Dîncu. În colaborare cu serviciile mele şi cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, agenţiile de dezvoltare din cele două regiuni selectate pentru faza pilot au pregătit deja planuri de acţiune pentru măsurile care ar urma să fie implementate în următorii doi ani. Eforturile noastre se vor concentra pe crearea unor conexiuni reale între cercetare, inovare şi mediul de afaceri, ca element fundamental pentru creşterea productivităţii, locuri de muncă durabile şi coeziune socială. Un alt element esenţial al acestei iniţiative este implicarea activă a tuturor actorilor regionali: şcoli şi universităţi, organizaţii de ocupare a forţei de muncă şi sindicate, IMM-uri, investitori, administraţii naţionale şi regionale, ONG-uri.

La sfârşitul lunii septembrie, voi merge la Iaşi, pentru a discuta cu autorităţile responsabile despre situaţia actuală din Regiunea de Dezvoltare Nord - Est şi despre paşii concreţi care urmează a fi făcuţi în interiorul acestui proiect pilot. Ştiu că există o bună colaborare în acest sens între ministerele de resort şi autorităţile de management din România şi îmi doresc să facem tot ce se poate pentru a ajuta această regiune să se dezvolte."

2. Cristian Ghinea, replică dură

"Ce informează Comisia Europeană şi ce informează Facebook-ul doamnei Corina Creţu. Cifrele trimise de Comisia Europeană în mai în raportul către Parlamentul European şi Consiliul UE. În luna mai 2016, implementarea programelor finanţate din Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii alocate statelor membre în perioada 2014-2020 a înregistrat un nivel de absorbţie de 1,7% .

A se vedea raportul ataşat şi o sinteză. (Detalii aici)

Notă: Analiza vizează programele aferente politicii de coeziune, politicii agricole comune, politicii de pescuit şi afaceri maritime şi fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane.

Deci ratele oficiale de absorbţie la 31 mai, în informarea Comisiei erau (ţări selectate, lista întreagă în foto ataşată):

Bulgaria: 0,07%

Cipru: 0,23%

Spania: 1,87%,

Ungaria 0% (zero)

Italia 0,39%

Polonia 0,87%

România 0,18%.

Din mai până azi au mai fost trimise aplicaţii de plată de către România (şi celelalte state, desigur).

Comisia informează deci aceste cifre prin scrisori oficiale către celelalte instituţii ale Uniunii Europene (vedeţi foto).

Facebook-ul doamnei Corina Creţu spune că este zero, dar ne felicită pentru dialogul constructiv şi eforturile comune (care chiar există cu serviciile tehnice ale Comisiei, le confirm).

Păcat că Facebook-ul doamnei Creţu selectează preferenţial cifre.

Mă aştept ca Facebook-ul doamnei Creţu să exprime îngrijorări similare şi pentru celelalte ţări din tabel.

Serios vorbind acum, repet ce am tot declarat: în toată UE rata de absorbţie este acum 1,7%.

Rata de absorbţie 2014 – 2020 este un indicator nerelevant acum, la începutul exerciţiului bugetar, înainte de a fi desemnat sistemul de management în întreg (şi vedeţi că sunt probleme cu desemnarea în multe ţări – a se compara coloana cu numărul de Programe cu coloana cu numărul de autorităţi desemnate).

Asta nu scuză faptul că Guvernul Ponta nu a mişcat pe subiect, România stă mai prost decât media europeană, dar recuperăm - Facebook-ul doamnei Creţu nu s-a îngrijorat pe subiect la timpul potrivit.

Când toată UE e la 1,7% absorbţie pentru 2014 - 2020, şi sunt ţări cu zero, şi cele mai multe în jur de 1%, relevant e să vorbim despre lansări şi despre pregătirea de proiecte.

Şi aici am lansat ghiduri de 12 miliarde de euro în 97 de zile de când sunt ministru.

Cât despre absorbţia din închiderea Programelor 2007 – 2013:

2 miliarde de euro intraţi în ţară sub acest guvern până acum, 3,6 miliarde estimate pentru tot anul 2016 (conform celebrului memorandum adoptat săptămâna trecută).

Îngrijorător?

PS: Share ca să se audă!"

3. Corina Creţu revine cu un comentariu pe Facebook-ul lui

"Stimate domnule ministru,

Doresc să fac câteva precizări. De la instalarea dvs în funcţie, ne-am întâlnit de câteva ori şi am apreciat preocuparea dvs, asigurându-vă de întreg sprijinul meu şi al serviciilor mele. Ştiţi bine că în ultimul an am restructurat complet Unitatea pentru România, unde am transferat cei mai buni specialişti din DG Regio, având peste 60 de întâlniri cu autorităţile române.

Cred că rata de absorbţie pentru 2007-2014, care a ajuns la peste 85 la sută, se datorează acestor eforturi comune, ale autorităţilor române şi ale Comisiei.

Încă din timpul Guvernului Ponta, am subliniat că anul 2016 este crucial pentru politica regională, pentru că - pe lângă încheierea cu succes a vechiului ciclu financiar - este nevoie să demarăm implementarea noilor proiecte, pentru a maximiza impactul acestei şanse istorice pe are o avem prin fondurile europene. Am căzut de acord că sunt întârzieri, că nu există suficiente proiecte mature, am vorbit despre situaţia dramatică mai ales din domeniul deşeurilor şi infrastructurii. Am apreciat Împreună că trebuie demarate urgent cele 3 spitale regionale, dar pentru acest lucru încă aşteptăm harta nevoilor sanitare..

Cifrele prezentate de mine se referă la Fondurile de care mă ocup, Fondul de Dezvoltare şi Fondul de Coeziune.
Absorbţie, în concepţia Comisiei, înseamnă facturi plătite pentru lucrări efectuate. Dumneavoastră daţi publicităţii documente ale Comisiei care arată avansurile către Statele Membre, avansuri care se acordă la fiecare început al unui exerciţiu bugetar.

Vă asigur că tot ce îmi doresc este că România să nu piardă bani, să nu fim nevoiţi să suspendăm fonduri - condiţionalităţile ex ante au ca termen decembrie 2016, de pildă.

Ar fi foarte simplu pentru mine să stau deoparte, dar aşa cum analizăm situaţia în toate Statele Membre, o fac şi pentru România.
Îmi pare sincer rău că nu credeţi cu adevărat că aveţi şi veţi avea întotdeauna în mine un partener, deşi am răspuns absolut tuturor solicitărilor venite din partea autorităţilor române (fazări, proiecte retrospective, etc) Vă doresc numai bine şi sper să reuşim

Împreună să contribuim la dezvoltarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii oamenilor."

4. Cristian Ghinea o contrazice din nou pe Corina Creţu

"Doamna Creţu, mă bucur că putem relua dialogul direct, confirm că am lucrat bine împreună la nivel tehnic. Reacţia mea vine tocmai pentru că ştiţi ce eforturi facem, şi le apreciaţi în întâlnirile avute. Cifrele prezentate de mine şi raportate de Comisie se referă chiar la plăţi intermediare (interim payments), nu la avansuri.

Sunt convins că vom continua să lucrăm instituţional foarte bine, dincolo de diferenţe de interpretare momentane. Îmi cer scuze dacă unele reacţii ale comentatorilor acestei pagini v-au jignit, intenţia mea a fost de a discuta public cifre concrete şi acesta este un mediu potrivit pentru asta. Toate bune şi aştept să ne revedem cu proxima ocazie."