Consiliu al ONU votează o rezoluţie care cere abţinerea de la sancţiuni împotriva dictaturilor care încalcă drepturile omului

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, format din 47 de membri, tocmai a adoptat o rezoluţie care condamnă, în esenţă, eforturile internaţionale de a presa Venezuela, Cuba şi alte dictaturi să respecte drepturile omului.

La 23 martie, Consiliul, cu sediul la Geneva, Elveţia, a condamnat „impactul negativ al măsurilor coercitive unilaterale asupra respectării drepturilor omului”. În limbajul ONU, „măsuri coercitive” se referă la sancţiunile impuse de ţările occidentale.

Citiți și ONU alege cele mai crunte dictaturi în Consiliul pentru drepturile Omului

Rezoluţia solicită în continuare ţărilor „să evite utilizarea unor măsuri economice, politice sau de altă natură pentru a constrânge un alt stat în exercitarea drepturilor sale suverane”. Cu alte cuvinte, solicită comunităţii mondiale să privească în altă direcţie când o dictatură îşi masacrează oamenii, în contradicţie cu propria cartă a drepturilor omului a ONU.

Rezoluţia a fost susţinută, printre altele, de Venezuela, Cuba, China, Rusia, Argentina şi Uruguay. I s-au opus Marea Britanie, Danemarca şi Franţa. Statele Unite nu au votat pentru că - în ciuda anunţului administraţiei Biden că se va alătura Consiliului - încă nu este membru. Mexicul s-a abţinut.

Citiți și The Guardian: China recoltează într-adevăr organe cu forţa de la deţinuţi, hotărăşte un tribunal londonez

În mod previzibil, dictatorul marxist Nicolas Maduro din Venezuela a fost unul dintre primii care au sărbătorit votul Consiliului. Misiunea internaţională independentă de investigare a faptelor sub egida ONU în Venezuela a acuzat recent regimul Maduro de crime împotriva umanităţii, inclusiv răpiri ale dizidenţilor şi tortură. Anterior, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a emis un raport care documentează cel puţin 6.856 de decese suspecte şi execuţii extrajudiciare de către forţele de securitate ale lui Maduro în perioada ianuarie 2018 - mai 2019.

Citiți și 8 martie? Violul în grup - arma preferată de tortură în lagărele Chinei comuniste

La câteva ore după rezoluţia Consiliului, ministrul de Externe al Cubei, Bruno Rodriguez, a aplaudat votul, iar ministrul de Externe al Venezuelei, Jorge Arreaza, a scris pe Twitter că, din „motive etice evidente, ţările care au votat împotriva (rezoluţiei) ar trebui să îşi piardă locurile în Consiliu”.

Rezoluţia a creat consternare în rândul apărătorilor drepturilor omului.

„Aşa că acum încearcă să ne convingă că Maduro este victima abuzurilor drepturilor omului”, susţine Hillel Neuer, şeful grupului UN Watch pentru drepturile omului din Geneva. „Acest lucru este complet pe dos”. Neuer a adăugat că votul Consiliului face parte dintr-o nouă naraţiune folosită de dictaturi pentru a muşamaliza crimele şi a se descrie drept victime.

Citiți și Joe Biden nominalizează un fost susţinător al Chinei ca ambasador SUA la ONU

Este o versiune oficială care, potrivit Miami Herald, a fost facilitată de Alena Douhan, raportorul special al ONU pentru impactul negativ al măsurilor unilaterale coercitive asupra respectării drepturilor omului - un academician din Bielorusia. Avocaţii drepturilor omului o descriu ca pe o propagandistă a lui Maduro.

Luna trecută, Douhan a vizitat Venezuela la invitaţia regimului Maduro, devenind unul dintre puţinii anchetatori ai drepturilor omului ai ONU care au fost autorizaţi să intre în ţară. Anterior, Maduro a respins cererile de intrare în ţară ale emisarilor speciali ai ONU cu privire la tortură, libertate de exprimare, reţineri arbitrare şi executări sumare.

După vizita sa, Douhan a scris un raport care condamnă dur sancţiunile internaţionale împotriva Venezuelei, cerând Statelor Unite, Regatului Unit şi Uniunii Europene să ridice sancţiunile economice „devastatoare” împotriva regimului Maduro.

Problema este că actuala criză umanitară din Venezuela a fost cauzată de regimul marxist al lui Hugo Chavez, continuată de actualul lider Nicolas Maduro, cu mult înainte de aplicarea sancţiunilor de către SUA şi Uniunea Europeană.

Majoritatea sancţiunilor impuneau măsuri bancare punctuale împotriva unor oficiali ai regimului venezuelean şi nu au niciun impact asupra venezuelenilor obişnuiţi. Măsurile financiare impuse de SUA, cum ar fi interzicerea tranzacţiilor cu acţiuni şi obligaţiuni emise de regimul venezuelean, au început în 2017, cu prevederea că acestea nu ar trebui să facă rău venezuelenilor obişnuiţi.

Citiți și Express: Creştinii „subminează securitatea naţională”, susţine Beijingul

La momentul acela în Venezuela era deja cel mai mare dezastru economic din lume şi milioane de venezueleni fugiseră din ţară.

Human Rights Watch, grupul de advocacy din Washington D.C., afirmă că se opune, în general, unor sancţiuni unilaterale largi care afectează populaţiile, dar că dosarul Venezuela nu intră pe deplin în această categorie.

Citiți și Departamentul de Stat al SUA compară încălcarea drepturilor omului în China cu ororile comise de Stalin şi Hitler

„Cercetările Human Rights Watch demonstrează că prăbuşirea economiei Venezuelei este anterioară sancţiunilor economice, iar importurile de alimente şi medicamente au scăzut înainte de impunerea acestora”, a declarat José Miguel Vivanco, şeful Human Rights Watch Americas, pentru Miami Herald. "Şi nu există absolut nicio garanţie că regimul Maduro corupt şi abuziv ar fi folosit veniturile obţinute din petrol pentru a oferi asistenţă umanitară poporului venezuelean".

Citiți și Patru inimi primite în zece zile. Industria jafului de organe al Chinei comuniste merge înainte