Consilierii generali ai Capitalei au aprobat transformarea RADET în societatea comercială

Consilierii generali ai Capitalei au reaprobat joi studiul de oportunitate privind transformarea RADET din regie în societate comercială, în vederea fuzionării cu ELCEN. Proiectul respectiv a fost aprobat de mai multe ori în ultimele luni, însă hotărârile au fost atacate de Prefectura pentru că au fost adoptate în şedinţe de îndată.

Potrivit Hotnews.ro, pe ordinea de zi a şedinţei de joi s-a aflat şi un proiect prin care se cerea Guvernului ca acţiunile ELCEN să treacă din proprietatea statului român în proprietatea municipiului Bucureşti, însă acesta nu a trecut, pentru adoptarea lui fiind nevoie de două treimi din voturi.

Conform sursei citate, documentul adoptat ieri de consilieri prezintă situaţia dezastruoasă în care se află RADET, dar nu şi soluţii pentru redresarea companiei.

Astfel, din studiul întocmit de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) pe baza informaţiilor primite de la RADET, reiese că regia are datorii de circa 3,5 miliarde de lei, din care trei miliarde către ELCEN, circa 85% din reţeaua de distribuţie şi transport nu este modernizată, iar anul trecut s-au produs peste 4.000 de avarii, în condiţiile în care Primăria Capitalei dă în fiecare an peste jumătate de miliard de lei pentru subvenţionarea regiei. NU se precizează însă nici valoarea investiţiilor care trebuie făcute, nici cum va evolua preţul gigacaloriei şi nici dacă subvenţia plătită de municipalitate se menţine la acelaşi nivel.

În urmă fuzionării RADET cu ELCEN, cele trei miliarde de lei datorie către ELCEN se vor stinge, banii rămânând Primăriei Capitalei care i-ar putea investi în alte proiecte de interes. Bugetul Primăriei pe anul 2014 este de circa 4 miliarde lei. Mai mult, primăria Capitalei va putea vinde energia electrică produsă de cele trei CET-uri (centrale electrice de termoficare), aceşti bani urmând să se constituie, de asemenea, în venituri la bugetul local.

Pe hârtie, trecerea RADET la ELCEN ar urma sa aducă doar beneficii pentru bucureşteni. Pe lângă faptul că Primăria va avea mai mulţi bani de investit, potrivit primarului Sorin Oprescu, preţul gigacaloriei va scădea dacă cele doua societăţi funcţionează sub aceeaşi umbrelă.

În ceea ce priveşte rentabilitatea RADET, Hotnews arată că regia a încasat anul trecut 852 milioane. Totodată, Regia primeşte anual de la Primăria Capitalei circa 600 milioane lei pentru subvenţionarea diferenţei de tarif între preţul real al gigacaloriei şi preţul plătit de populaţie. În prezent, preţul gigacaloriei este de 350 lei, 180 de lei din preţ este subvenţionat de Primărie, restul este plătit de populaţie. Dacă preţul gigacaloriei va fi mai mic, rezultă ca şi subvenţia se va reduce, ceea ce înseamnă că municipalitatea va rămâne cu bani pe care să-i folosească pentru alte proiecte. În 2012, subvenţiile RADET şi RATB au reprezentat 25% din bugetul Primăriei Capitalei.

În 2013, RADET a furnizat căldură şi apă caldă pentru 72% din cererea din Bucureşti. Din energia furnizată de RADET, 88% din energie este destinată consumatorilor casnici.

Ca şi revers al medaliei merită menţionat că prin comasarea celor două companii se vor face disponibilizări. Un studiu întocmit în 2011 de Pricewaterhouse arăta că pentru eficientizarea regiei ar trebui concediaţi 2.000 din cei 4.500 de angajaţi, cât avea RADET la momentul respectiv. În prezent, RADET are 3.678 de angajaţi, care, teoretic, vor trece toţi la ELCEN. Câţi vor fi practic disponibilizaţi şi în ce interval de timp, nu se ştie încă.

Mai mult, faptul că RADET trece la ELCEN nu schimbă cu nimic situaţia tristă în care se găseşte regia din punct de vedere al infrastructurii. Atât reţeaua de distribuţie termică, cât şi cele 46 de centrale termice de cvartal, construite în perioada 1955-1982 şi care au un randament de 42% potrivit lui Oprescu, trebuie modernizate, lucrări care necesită miliarde de euro, bani pe care primarul susţine că nu-i are.

RADET are o centrală termică de zonă la Casa Presei şi 46 de centrale termice de cvartal care folosesc gazul natural pe post de combustibil primar. Începând din anul 2000 au fost reabilitate 76% dintre acestea. Restul de 24% au nevoie de lucrări de reabilitare, fiind echipate cu instalaţii depăşite tehnic care nu mai prezintă siguranţă în exploatare, potrivit studiului de oportunitate prezentat de municipalitate.

Lungimea totală a reţelei de distribuţie aferentă centralelor de cvartal este de 193 km, din care 50 km depăşesc 25 ani, 45 km au vârsta între 10 şi 20 ani, iar restul au fost puşi în funcţiune în ultimii 10 ani, arată Hotnews.ro

În ceea ce priveşte reţeaua de transport a RADET, aceasta a fost realizată între 1960 şi 1985 şi are o lungime de 935 km. Până în prezent a fost reabilitat doar 16% din ea. Reţeaua de distribuţie a RADET însumează 2.972 km, din care doar 376 km au fost reabilităţi. În consecinţă, numărul mediu anual de avarii depăşeşte 4.000.

Transformarea RADET în societate comercială face parte din procesul de fuziune cu ELCEN aprobat de Guvernul României pe 27 martie 2013. RADET-ul se află în subordinea Consiliului General al municipiului Bucureşti, în timp ce ELCEN este păstorit de Ministerul Economiei. Noua entitate rezultată în urma fuziunii celor două companii va fi în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti.