Consilierea de sarcină - este sau nu nevoie de ea?

Femeile în România îşi asumă prea puţină responsabilitate în legătură cu apariţia unei sarcini, concluzionează Institutul pentru Politici Publice Bucureşti (IPP), în urma unui sondaj naţional.

84% dintre femeile fertile chestionate consideră că statul trebuie să se implice mai mult în prevenirea sarcinilor nedorite, lucru ce indică slaba educaţie sau lipsa unei educaţii cu privire la planningul familial şi sănătatea reproducerii în România. Un procent îngrijorător de 49% dintre femeile fertile din România declară, în 2012, că nu au beneficiat de vreo formă de educaţie sexuală sau a reproducerii, arată sondajul naţional "Atitudini şi percepţii privind întreruperile sarcinilor nedorite în România şi responsabilităţile autorităţilor" lansat miercuri de Institutul pentru Politici Publice (IPP).

Cu o medie între 350 - 400 întreruperi de sarcină pe zi, pe locul al 4-lea în clasamentul ţărilor Uniunii Europene la nivelul anului 2010, „România se confruntă în prezent cu o serioasă problemă constând în numărul îngrijorător al întreruperilor sarcinilor nedorite, acesta stagnând în ultimii ani în jurul cifrei de 100.000 - 128.000 pe an”, conform IPP.

„În medicină se consideră că întotdeauna trebuie căutată cauza, iar întreruperea sarcinii este efectul, noi trebuie să căutam cauza, a spus, în cadrul lansării sondajului, dr. Rodica Tănăsescu, Preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei/Medicină Generală din România.

Statul trebuie să îşi asume o responsabilitate în educaţie, în informare corectă, în susţinerea financiară a cumpărării mijloacelor contraceptive, dar responsabilitatea principală revine fiecărei femei şi fiecărui cuplu în parte, a observat dr. Tănăsescu.

Profesorul Dr. Radu Văldăreanu, Şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Elias din Bucureşti a remarcat că multe dintre deciziile luate de femei sunt unilaterale şi nu prin consultarea partenerului. O primă concluzie desprinsă de acesta ar fi că este mult de lucru legat de modul în care se pune problema relaţiei sexuale, mai ales că uneori aceste vicii apar de foarte timpuriu. Doctorul Vlădăreanu crede că această educaţie nu trebuie făcută neapărat la vârsta matură. Există deficienţe încă din şcoală şi nici în familie nu se discută aceste lucruri aproape deloc, după cum reiese din răspunsurile sondajului. Această educaţie poate să o facă nu doar statul, ci şi ONG-urile, medicii.

„În România, în 2012, 49% din femeile fertile declară că nu au beneficiat de o educaţie sexuală. E tulburătoare lipsa de îngrijorare că ai putea să rămâi gravidă. Rezolvarea acestei situaţii implică nişte acţiuni medicale care ar putea avea consecinţe importante. Asta înseamnă că vor apela cu nonşalanţă la avort pentru rezolvarea unei sarcini nedorite” spune şeful clinicii de ginecologie de la Elias, amintind numărul îngrijorător de mare de avorturi în România.

Legat de beneficiul proiectului de lege, doctorul Vlădăreanu consideră subiectul destul de controversat din teama ca acest lucru să nu devină de fapt o formalitate „şi să iei doar o hârtie, netrecând pe la psiholog.”

„Nu cred că proiectul de lege, aşa cum este el acum, va rezolva problema”, conchide doctorul de la Elias.

Dezbaterile vin după ce deputaţii Sulfina Barbu şi Marius Dugulescu au iniţiat un proiect de lege pentru înfiinţarea, funcţionarea şi organizarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină.

Potrivit iniţiatorilor, România se confruntă cu o acută lipsă de informare şi educaţie asupra consecinţelor avortului, aceasta fiind şi una dintre cauzele pentru care România are o rată foarte mare a avorturilor, respectiv 520 la 1.000 de născuţi vii şi 115.000 de întreruperi de sarcină în 2009, potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Consilierea pentru criza de sarcină poate fi făcută de medic, psiholog sau asistent social, se mai arată în proiect.

Potrivit proiectului, medicul care a depistat sarcina este obligat să informeze femeia că nu poate face avort fără dovada unui certificat de consiliere emis în cabinetul de consiliere pentru criza de sarcină, prevede aceeaşi propunere legislativă. Consilierea se va realiza prin cel puţin o şedinţă, în funcţie de voinţa gravidei. De asemenea, gravida poate avea o perioadă de gândire de cinci zile în care să reflecteze la sfaturile primite de la medic, psiholog sau asistentul social din centrul de consiliere.

Medicul ginecolog nu poate efectua întreruperea voluntară a sarcinii fără dovada certificatului de consiliere, decât în cazul în care „continuarea sarcinii pune viaţa gravidei în pericol grav, iminent şi care nu poate fi înlăturat altfel", se arată în proiectul deputaţilor PDL.

Proiectul este contestat de peste 20 de organizaţii neguvernamentale, care au solicitat Executivului să respingă propunerea legislativă privind înfiinţarea cabinetelor de consiliere pentru criza de sarcină, care, în opinia reprezentanţilor societăţii civile, îşi propune "manipularea deciziilor personale ale pacientelor".