Congresul PPE vs. Congresul PSE
Cel de-al 21-lea Congres organizat la Bucureşti, în perioada 17-18 octombrie, de către Partidul Popular European (PPE), găzduit de Traian Băsescu, PDL şi UDMR, la care vor participa José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, Wilfried Martens, preşedintele popularilor europeni, şi mai mulţi comisari, printre care Viviane Reding, Johannes Hahn şi Dacian Cioloş, ar putea fi un semn că România şi-a recăpătat credibilitatea în rândul altor state membre ale Uniunii Europene (UE).
Astfel, o posibilă confirmare a faptului că ţara noastră a redobândit o imagine pozitivă în faţa UE ar fi şi că la summit-ul ce se va desfăşura în această săptămână şi-au anunţat participarea toţi “”greii” Europei, respectiv 16 şefi de stat şi de guvern din UE: Traian Băsescu (România), Angela Merkel (Germania), Mariano Rajoy (Spania), Jean-Claude Juncker (Luxemburg), Donald Tusk (Polonia), Fredrik Reinfeldt (Suedia), Jyrki Katainen (Finlanda), Viktor Orban (Ungaria), Enda Kenny (Irlanda), Valdis Dombrovskis (Letonia), Boiko Borisov (Bulgaria), Lawrence Gonzi (Malta), Andrius Kubilius (Lituania), Pedro Passos Coelho (Portugalia), Janez Jansa (Slovenia) şi Antonis Samaras (Grecia), dar şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.
Wilfred Marterns: Intervenţiile UE, CE şi PE au dus la o nouă situaţie, echilibrată în România
Încă o dovadă că Europa are o perspectivă mai bună asupra României este prezentarea făcută de preşedintele PPE, Wilfred Martens, pe 11 octombrie, la Bruxelles, a factorilor care au dus, în final, ”la o nouă situaţie, echilibrată” în ţara noastră.
Martens a evidenţiat că intervenţiile Uniunii Europene, Comisiei Europene, Parlamentului European şi a unor familii politice europene pentru a cere respectarea regulilor de bază ale UE în România au condus “la o nouă situaţie, echilibrată”.
“Unul dintre cele mai importante motive a fost că am vrut să fim prezenţi la Marea Neagră, confirmând, susţinând ideea că această regiune trebuie să fie o parte integrată a UE, un fel de exemplu. Ştim ce s-a întâmplat de atunci, ultimul guvern al majorităţii preşedintelui a căzut şi Parlamentul a dat un nou guvern, şi apoi toate problemele create după anumite acţiuni pe care le-au anunţat”, a declarat Wilfried Martens.
Cât despre situaţia de criză politică din România ce a urmat după suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, Martens a afirmat că ”este un fapt foarte important ca România este un stat membru UE”.
”Asta înseamnă că în această situaţie în care au existat tensiuni, Uniunea Europeană, Comisia Europeană, Parlamentul European şi unele familii politice au intervenit, subliniind nevoia de a respecta regulile de bază ale Uniunii. Cred că asta a dus, în final, la un nouă situaţie, echilibrată. Dar am decis cu un an în urmă, aşa cum am spus, să organizăm congresul la Bucureşti, pentru că vrem ca România să devină un protagonist al proiectului european, asta înseamnă respectarea, apărarea, acceptarea rolurilor de bază ale UE”, a concluzionat Wilfried Martens.
Disputa Ponta-Băsescu, o istorie care se repetă?
Istoria se repetă în ceea ce priveşte disputa dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu legată de reprezentarea României la Consiliul European ce se va întruni la finele lunii noiembrie a acestui an, unde vor fi luate decizii legate de bugetul UE.
Astfel, se pare că primul ministru Victor Ponta îşi pregăteşte terenul pentru participarea la Consiliul European din noiembrie, bazându-se pe un detaliu din decizia recentă a Curţii Constituţionale a României (CCR). În ciuda “aranjamentelor” pe care le are în vedere premierul, reaşezarea acestuia la masa liderilor UE nu intră însă şi în planurile de la Cotroceni.
“Ca principiu, inclusiv pentru noiembrie, reţinem ce spune decizia Curţii Constituţionale, care n-are niciun fel de echivoc: reprezentantul României este preşedintele”, a precizat consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu.
Faptul că între premier şi preşedinte nu există în prezent un dialog real legat deciziile la nivel înalt nu poate fi decât în detrimentul României, care este posibil să rămână mai degrabă un spectator la împărţirea banilor europeni pentru exerciţiul bugetar 2014-2020.
În plus, această dispută cu privire la cine ar trebui să ocupe un scaun la Consiliul European, oferă o senzaţie de deja-vu, deoarece problema reaminteşte de reuniunea Consiliului din data de 28 iunie, când primul-ministru social-democrat Victor Ponta a făcut primul pas în declanşarea unui lung conflict politic intern ce a culminat cu suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
Astfel, în acea perioadă Ponta susţinea, în favoarea sa, că acest Consiliu European are caracter interguvernamental şi că el, ca premier, poate reprezenta interesele României la întrunirea Consiliului ce a avut loc pe 28 iunie.
Pe de altă parte, Traian Băsescu care a luat parte de nenumărate ori la Consiliului European în calitate de şef al statului român, argumenta la acea vreme că potrivit legii fundamentale a României, premierul nu reprezintă statul român, această calitate fiind atribuită preşedintelui.
În timp ce Victor Ponta a invocat un concept, un obicei european, Traian Băsescu a invocat litera legii, stipulată în Constituţia României, care nu este armonizată pe sistemul european, lucru în defavoarea premierului. Victor Ponta aducea atunci des în discuţie faptul că doar premierii merg la Consiliul European, însă pentru a avea câştig de cauză, ar fi trebuit să accepte o altă dorinţă a lui Traian Băsescu, modificarea Constituţiei.
Practic, demnitarul statului care trebuie, potrivit legii, să reprezinte România la Consiliul European este preşedintele Traian Băsescu, mai ales din moment ce se specifică foarte clar că şefii de stat fac de asemenea parte, pe lângă şefii de guvern, din Consiliul European.
Ponta a încălcat decizia CCR şi a participat la reuniunea din iunie a Consiliului European
Arbitrul care a decis, în cele din urmă, în legătură cu cine ar trebui să participe la reuniunea Consiliului European din 28 iunie a fost Curtea Constituţională (CCR) care, cu o zi înainte întrunirii, a dat o hotărâre prin care Traian Băsescu putea să participe, în calitate de şef al statului, la aceasta reuniune, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, primului-ministru.
Deşi Traian Băsescu nu l-a delegat pe premier să participe la Consiliul European din 28 iunie, Victor Ponta s-a dus totuşi la Bruxelles, încălcând decizia CCR. La întâmpinare Ponta a avut parte de comentarii ironice din partea presei străine care l-a strigat “Mr. President”. Mai mult, prezenţa acolo a primului ministru a produs confuzie în rândul liderilor europeni. Spre exemplu, cancelarul german Angela Merkel a avut nevoie de intervenţia unuia dintre lideri pentru a-şi da seama cine reprezenta atunci România la Bruxelles.
Traian Băsescu, care a rămas la Bucureşti în ziua reuniunii pentru a nu afecta “buna reputaţie” pe care România şi-a creat-o la Consiliul European în ultimii opt ani în care el a reprezentat ţara, declara atunci că Victor Ponta nu a avut o întrevedere cu el în vederea obţinerii unui mandat de delegare, ci doar l-a anunţat că se va duce la Consiliu. Totodată, preşedintele preciza că “este pentru prima dată în opt ani de exercitare a funcţiei când sunt împiedicat să-mi exercit atribuţiile constituţionale".
Ponta: Băsescu încalcă din nou Constituţia, participând la Congresul PPE
Liderul USL Victor Ponta a susţinut recent, la un post de televiziune, că Traian Băsescu va încălca iar Constituţia, pentru că va participa, în calitate de şef al statului, la Congresul Partidului Popular European (PPE), deşi preşedintele nu poate face politică şi implicit nu poate participa la manifestări ale unui partid politic.
"Nu am niciun fel de ostilitate faţă de niciunul dintre participanţi, am o singură problemă constituţională foarte gravă: conform Constituţiei României, preşedintele României, indiferent cum îl cheamă, nu face politică, nu este membru al vreunui partid politic şi nu participă implicit la manifestări ale unui partid politic. Domnul preşedintele Băsescu, ca de obicei, va încălca această regulă constituţională. Sigur că va trebui să spunem lucrul ăsta", a explicat Ponta.
Astfel, alături de intenţia de a participa din nou la Consiliul European din noiembrie, chiar dacă CCR a decis încă din iunie că preşedintele are drepturi depline de a reprezenta România la aceasta reuniune, acţiunile premierului Victor Ponta par să coincidă cu cele de la începutul guvernării sale, când scopul principal era suspendarea şi ulterior demiterea lui Traian Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele CE José Manuel Barroso şi liderul actual al PPE Wilfried Martens figurează pe lista vorbitorilor la Congresul PPE care se va desfăşura, miercuri şi joi, la Palatul Parlamentului.
Acţiunile Guvernului Ponta ce au culminat cu suspendarea lui Traian Băsescu
Odată ajunşi la putere Victor Ponta şi Crin Antonescu, liderii Uniunii Social Liberale, au demarat un plan al cărui obiectiv a fost demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Astfel, în primă fază, disputa premierului cu preşedintele ţării a izbucnit în momentul în care, Victor Ponta a decis, împotriva deciziei CCR, să reprezinte România la Consiliul European din data de 28 iunie.
Ulterior, în perioada 3-6 iulie, au urmat o serie de întâmplări în care au guvernarea Ponta, împreună cu majoritatea parlamentară USL a reuşit să-i destituie pe Vasile Blaga de la preşedinţia Senatului, pe Roberta Anastase din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuindu-i cu Crin Antonescu la Senat şi Valeriu Zgonea la Cameră.
De asemenea, în acest interval scurt, printr-o serie de abuzuri de putere, Monitorul Oficial care era în subordinea Camerei Deputaţilor a trecut sub tutela Guvernului la decizia Executivului, printr-o Ordonanţă de Urgenţă.
Şi Avocatul Poporului, care putea sesiza CCR în legatură cu constituţionalitatea unor acte legislative, a fost demis, iar atribuţiile Curţii au fost reduse, prin modificarea legii de funcţionare a instituţiei printr-o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, pentru ca aceasta să nu se poată pronunţa asupra constituţionalităţii înlocuirii preşedinţilor Senatului şi a Camerei Deputaţilor, dar şi a Avocatului Poporului. Orice decizie de neconstituţionalitate ar fi dus la oprirea procesului de suspendare a şefului statului.
Al doilea motiv major a fost acordarea puterii depline majorităţii parlamentare, pentru ca aceasta să poată decide orice, fără ca avizul negativ al CCR pe o lege să invalideze eventualele hotărâri neconstituţionale. Astfel, Traian Băsescu a putut fi suspendat din funcţia de preşedinte, în ciuda unui aviz CCR care să constate încălcări grave ale Constituţiei. Până în acel moment, avizul negativ al CCR ar fi dus la oprirea procesului de suspendare.
Prin ordonanţa de urgenţă dată de Guvernul Ponta, Parlamentul a devenit singura instituţie asupra căreia nu există un mecanism de control şi poate lua orice decizie doreşte, lăsând astfel posibilitatea oricărui abuz legislativ.
Planul USL a culminat cu suspendarea, pe data de 6 iulie, a preşedintelui Traian Băsescu, Parlamentul decizând aceasta cu 256 de voturi “pentru”. În perioada următoare, şeful Senatului Crin Antonescu a devenit preşedinte interimar. Astfel, pe 29 iulie a avut loc referendumul pentru demiterea preşedintelui, care ar fi fost valid în cazul în care votau “pentru” demitere 50% plus unu din românii care au mers la urne.
Din cauza neîntrunirii acestei condiţii, în data de 21 august CCR a decis invalidarea referendumului de demitere a preşedintelui, iar citirea acestei hotărâri în şedinţa de plen reunit a parlamentarilor din Camera Deputaţilor şi Senat din 27 august şi, ulterior publicare hotărârii în Monitorul Oficial, Traian Băsescu s-a reîntors la Cotroceni, în funcţia de şef al statului.
Solicitările Comisiei Europene adresate premierului Victor Ponta
Conducerea Comisiei Europene, reprezentată de José Manuel Barroso a trimis premierului Victor Ponta o listă cu 11 solicitări din partea CE, în luna iulie, în plin scandal legat de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Acestea au fost următoarele:
- Reinstaurarea atribuţiilor Curţii Constituţionale de a verifica inclusiv constituţionalitatea deciziilor adoptate de Parlament, abrogarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 38;
- Reinstaurarea regulii majorităţii necesare pentru validarea rezultatelor referendumului (jumătate plus unu din numărul celor înregistraţi pe listele electorale), abrogarea OUG nr. 41;
- Renunţarea la folosirea de ordonanţe de urgenţă în cazul unor decizii care afectează statutul instituţiilor fundamentale ale statului ori Constituţia şi în situaţii care nu prezintă urgenţă;
- Evitarea utilizării publicării selective în Monitorul Oficial pentru a urmări scopuri politice şi mai ales pentru a evita decizii judiciare;
- Conformarea imediată în faţa tuturor deciziilor Curţii Constituţionale;
- Angajamentul autorităţilor publice de a respecta independenţa sistemului judiciar şi evitarea criticării acestor decizii judiciare;
- Numirea unui Avocat al Poporului care să se bucure de sprijinul majorităţii partidelor politice, printr-un proces de numire transparent şi obiectiv;
- Nicio numire în posturile de procuror general şi procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sub actuala preşedinţie: proceduri publice şi transparente şi liste deschise pentru oricine, selecţii bazate pe criterii de profesionalism şi integritate şi de palmares în domeniul luptei anti-corupţie;
- Nicio graţiere prezidenţiala în cursul actualei preşedinţii;
- Numirea unor miniştri împotriva cărora să nu fi fost formulate decizii că nu respectă criteriile de integritate. Obligaţia celor care nu respectă aceste criterii să părăsească posturile;
- Demisia membrilor Parlamentului care au primit decizii finale privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau corupţie la nivel înalt.
Congresul din septembrie al socialiştilor europeni, mutat de la Bucureşti la Bruxelles, din cauza lipsei de credibilitate a lui Ponta
Partidul Socialist European (PSE) a mutat la Bruxelles congresul care ar fi trebui să aibă loc la Bucureşti în perioada 18-29 septembrie, din cauza îngrijorărilor cu privire la credibilitatea primului ministru Victor Ponta, potrivit presei străine.
Astfel, surse din partid au susţinut că numai câţiva lideri ai partidelor afiliate PSE au confirmat prezenţa la congresul din Capitală, restul având reţineri la ideea de a fi găzduiţi de Victor Ponta, care din primăvară a avut un mandat foarte agitat.
De când Victor Ponta a venit la putere, România a fost “măcinată” de conflicte politice care au fost în detrimentul imaginii ţării faţă de statele membre ale Uniunii Europene (UE), liderii europeni aducând o serie de critici la adresa tensiunilor politice de la noi, notează jurnaliştii străini.
Alianţa USL condusă de Victor Ponta a încercat să controleze Justiţia, Curtea Constituţională, Avocatul Poporului şi alte instituţii care asigură funcţionarea democratică a unui stat şi asupra mass-mediei. USL a fost acuzat de încălcarea mecanismelor care asigură statul de drept în România.
Astfel, alianţa lui Victor Ponta a încercat să preia controlul asupra sistemului judiciar, Curţii Constituţionale şi a mass-mediei, astfel încât USL a fost acuzat de afectarea echilibrului democratic în general, mai scrie presa străină.
Totodată, surse din PSE au afirmat că liderii partidelor de centru-stânga nu vor să fie criticaţi în propriile ţări pentru că au fost găzduiţi de un lider atât de controversat ca Victor Ponta, există şi îngrijorarea ca acesta, dar şi partidul său, să nu fie afectaţi înaintea alegerilor parlamentare.
Swoboda, despre guvernarea Ponta: PSE nu va accepta presiuni asupra autorităţilor juridice. Apărăm democraţia
Hannes Swoboda, preşedintele PSE, grupul din Parlamentul European care susţinea Guvernul Ponta, scria pe site-ul socialiştilor europeni la începutul lunii iulie că "politica fermă" a grupului social democrat este respectarea instituţiilor statului, a democraţiei şi a independenţei justiţiei.
"În numele grupului S&D, vreau să spun foarte clar că grupul nostru nu va accepta presiuni asupra autorităţilor juridice în orice formă sau indiferent de la cine ar veni. Politica fermă a grupului nostru este de a apăra democraţia, statul de drept şi independenţa justiţiei în toate ţările membre”, declara Hannes Swoboda.
(Va urma)
