Congresul Naţional al Poporului îi oferă lui Xi Jinping un nou mandat de cinci ani

Congresul Naţional al Poporului a votat unanim, sâmbătă, în favoarea unui nou mandat de cinci ani pentru Xi Jinping.

Toate cele 2.970 de voturi au fost în favoarea lui Xi, 64 de ani, care acum are dreptul de a rămâne la putere pe termen nedefinit după abolirea limitelor pentru mandatele de preşedinte şi vicepreşedinte.

Wang Qishan, un aliat apropiat al lui Xi, a fost numit vicepreşedinte, şi 2.969 dintre voturi au fost în favoarea sa, şi doar unul împotrivă. După anunţarea rezultatelor în Marea Sală a Poporului din Beijing, Wang s-a înclinat şi i-a strâns mâna lui Xi.

În timp ce reinvestirea lui Xi era de la sine înţeleasă, au existat unele speculaţii despre Wang. Funcţia de vicepreşedinte a avut în mare parte un rol simbolic în ultimele decenii, dar este posibil să fie adaptată pentru a-i permite lui Wang să se implice în probleme alese de Xi, chiar dacă Wang nu este un membru de rang înalt al Partidului Comunist Chinez.

Constituţia Chinei susţine că vicepreşedintele îl poate „asista” pe preşedintele ţării în activitatea sa şi poate acţiona în numele acestuia pentru a îndeplini sarcini prezidenţiale.

Până anul trecut, Wang, 69 de ani, a condus Comisia Centrală pentru Inspectarea Disciplinei din cadrul Partidului Comunist Chinez. În ultimii cinci ani, Comisia a pedepsit 1,5 milioane de oficiali, variind în statutul lor de la cadre de nivel inferior până la lideri regionali şi generali.

Înainte de aceasta, Wang a ocupat la un moment dat un loc în Biroul Politic al Partidului. În acea perioadă, Wang a condus tratativele economice anuale cu Washingtonul. În noul său post, este de aşteptat ca Wang să joace un rol cheie în menţinerea relaţiilor Chinei cu SUA.

Totuşi, în cadrul Partidului, Wang este în prezent doar un simplu membru, el nu deţine o poziţie superioară în partid. Deocamdată nu este clar cum va reacţiona eşantionul de la vârful conducerii de Partid la o astfel de anomalie într-un sistem puternic structurat.

Xi Jinping - din vânat, ajunge vânător

Actualul lider chinez, beneficiarul modificărilor constituţionale, nu a avut mereu o viaţă atât de uşoară la cârma Partidului. Propus ca urmaş de către predecesorul său Hu Jintao, Xi Jinping a ajuns secretar general al Partidului pe 15 noiembrie 2012.

Dar în septembrie 2012, cu câteva luni înainte de a ajunge la putere, Xi Jinping a dispărut brusc de pe firmament în China, anulând chiar întâlniri importante cu Hillary Clinton şi cu oficiali de vârf din Rusia.

Conform unor rapoarte ciudate publicate de Washington Post, Xi Jinping ar fi fost rănit în urma unor conflicte iscate de unii lideri comunişti ai Chinei.

Conform surselor Epoch Times, care a urmărit şi prognozat îndeaproape saga preşedintelui chinez, un grup obscur de putere din interiorul Partidului - aşa numita bandă din Shanghai, coagulată în jurul fostului dictator chinez Jiang Zemin - este autorul a cel puţin două încercări de asasinare a lui Xi Jinping, deoarece avea pretenţii la conducerea Partidului şi a Chinei.

Răspunsul lui Xi Jinping la atacurile bandei din Shanghai a fost demararea unei epurări politice la vârful Partidului Comunist - mascată sub pretenţia unei campanii anti-corupţie. Prima victimă a epurărilor a fost liderul comunist Bo Xilai, pe care banda din Shanghai îl dorea preşedinte al Chinei. I-au urmat nume grele, considerate de neatins în trecut - precum ţarul Securităţii Chinei, Zhou Yongkang, generali la conducerea politică a Armatei, lideri ai serviciilor de spionaj şi mulţi, mulţi alţii.

Campania lui Xi Jinping, pornită în 2013, a distrus structuri obscure din Partid, armată, securitate şi finanţe, aruncând în puşcărie peste un milion de cadre de Partid.

Deoarece banda din Shanghai, împreună cu Jiang Zemin, este responsabilă de uciderea în masă a practicanţilor mişcării spirituale Falun Gong (zeci de milioane de victime, multe dintre ele omorâte în industria jafului de organe organizată de Partidul Comunist Chinez), mulţi dintre comuniştii chinezi responsabili de aceste crime au fost aruncaţi în puşcărie cu ajutorul campaniei lui Xi Jinping - iar după o analiză Epoch Times, peste 140 de lideri de vârf ai Chinei, responsabili de omorârea a zeci de milioane de practicanţi Falun Gong, au ajuns după gratii în acest fel.