Comitet ONU cere Rusiei să respecte drepturile omului în Crimeea

Comitetul pentru drepturile omului al Adunării Generale a ONU a susţinut rezoluţia propusă de Ucraina cu 73 de voturi pentru, 23 împotrivă şi 76 de abţineri.

Documentul reafirmă angajamentul ONU pentru suveranitatea Ucrainei asupra Crimeei şi cere Rusiei să pună capăt imediat tuturor abuzurilor pe care le comite împotriva rezidenţilor teritoriului de la Marea Neagră, inclusiv “detenţii arbitrare, tortură şi alte tratamente crude, inumane şi degradante şi să revoce toate legislaţiile discriminatorii”.

Moscova a anexat Crimeea în martie 2014 după câteva luni de proteste în Kiev care au dus la alungarea de la puterea a fostului preşedinte pro-rus Viktor Ianukovici. O lună mai târziu, în aprilie 2014, separatiştii pro-ruşi au lansat o rebeliune în estul Ucrainei care a provocat până în prezent peste 9.000 de morţi – rebeli, soldaţi guvernamentali şi civili.

Înaintea votului ONU, Rusia a cerut comitetului să respingă rezoluţia, numind-o “motivată politic”. China, Iran, India, Siria, Africa de Sud, Kazahstan, Serbia şi Coreea de Nord s-au alăturat Rusiei şi au votat împotriva textului, dar acesta a fost în cele din urmă adoptat cu sprijinul venit din partea SUA, Franţei şi Marii Britanii. Rezoluţia urmează să fie adoptată oficial printr-un vot similar luna viitoare în faţa tuturor celor 193 de membri ai Adunării Generale.

Intensificarea abuzurilor împotriva drepturilor omului

Grupurile pentru drepturile omului şi-au manifestat îngrijorarea în ceea ce priveşte suprimarea minorităţii tătare musulmane din Crimeea şi a degradării libertăţii de exprimarea în teritoriul de la Marea Neagră în ultimii doi ani. Autorităţile locale au interzis accesul în peninsulă a cel puţin doi lideri tătari crimeeni, au închis mai multe organizaţii media crimeene conduse de tătari şi au interzis adunările paşnice.

Proiectul de rezoluţie condamnă discriminarea grupului etnic şi cere Rusiei să revoce o decizie care interzice organismul de autoguvernare al tătarilor crimeeni şi să permită redeschiderea instituţiilor culturale şi religioase.

Adjunctul ministrului ucrainean de Externe, Serghei Kislitsia, a declarat comitetului: “După ce Rusia a ocupat Crimeea, situaţia drepturilor omului s-a deteriorat rapid prin omoruri extrajudiciare, intimidări, detenţii arbitrare, tortură şi încălcări ale libertăţii de exprimare”.

Anatoli Viktorov, oficial în Ministerul rus de Externe, a declarat că proiectul de rezoluţie este părtinitor. “[Proiectul] ignoră complet impactul negativ al acţiunilor autorităţilor ucrainene asupra rezidenţilor Crimeei”, a susţinut el, adăugând că poporul crimeean “a ales să voteze într-un referendum istoric să se reunească cu Rusia”. Kievul şi aliaţii săi occidentali consideră referendumul nelegitim şi mişcarea ruşilor ca fiind ilegală.

O misiune ONU de monitorizare a drepturilor omului, înfiinţată de Ucraina în 2014, încă nu a primit undă verde pentru a intra în Crimeea. Textul rezoluţiei cere, de asemenea ,Rusiei să fie mai cooperantă în acest sens.