Germania va trimite tancuri la graniţa rusă în 2017
Germania a confirmat că va trimite tancuri Leopard 2 în Lituania ca parte a planurilor NATO de a întări securitatea statelor baltice. Dar prezenţa este în mare parte simbolică, din moment ce Rusia este în continuare superioară în regiune din punct de vedere militar.
(Captură Foto)
Protejarea Lituaniei de Rusia este responsabilitatea Germaniei, conform noilor planuri de apărare ale NATO care au fost prezentate la summitul de la Bruxelles de săptămâna aceasta. Ministerul german al Apărării a arătat miercuri seara cât de serios priveşte această sarcină, confirmând agenţiei de ştiri DPA că în 2017 va trimite tancuri Leopard 2 la graniţa ruso-lituaniană, pe lângă cei 650 de soldaţi pe care i-a promis deja - deşi nu a clarificat cât de multe tancuri va trimite.
Mişcarea face parte dintr-un plan mai amplu al NATO de a-şi proteja membrii baltici, care şi-au manifestat îngrijorarea în legătură cu ambiţiile ruşilor după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014 de către Moscova şi după izbucnirea războiului separatist în estul Ucrainei în aprilie 2014.
Un batalion NATO alcătuit din aproximativ 1.000 de soldaţi va fi staţionat în Lituania începând cu iunie 2017, şi apoi batalionul va fi schimbat prin rotaţie tot la fiecare 6 luni. Aproximativ 450 până la 650 dintre aceşti soldaţi vor fi trimişi de Germania, în timp ce restul provin din Franţa, Belgia şi Croaţia. Mass media germană a raportat că unităţile de luptă vor fi de asemenea echipate cu tancuri, blindate, lunetişti şi ingineri.
Apărarea măsurilor defensive
Fiecare dintre puterile majore ale alianţei trimite soldaţi pentru a întări sistemele de apărare ale ţărilor învecinate cu Rusia. Aşadar, în timp ce Germania ajută Lituania, Polonia va fi protejată de SUA, Letonia de Canada şi Estonia de către Marea Britanie.
Aceste mişcări vor amplifica probabil tensiunile cu Rusia, al cărei guvern a criticat planurile militare ale NATO în regiune. „Alianţa îşi concentrează forţele pe limitarea unei ameninţări care nu există din partea Estului”, a susţinut Ministerul rus de Externe în cursul acestei veri.
Ministrul german al apărării Ursula von der Leyen a apărat măsurile, susţinând că desfăşurarea trupelor şi echipamentelor este „potrivită” şi „defensivă”. „Acesta este un semnal clar că un atac asupra unei ţări NATO va fi considerat un atac asupra tuturor celor 28 de ţări NATO”, a precizat ea.
La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a indicat că misiunea este un răspuns la agresiunea rusă. „Rusia este pregătită să îşi folosească puterea militară. Este necesar ca NATO să răspundă la această situaţie”, a susţinut el la Bruxelles.
Gustav Gressel, specialist în probleme legate de Rusia în Consiliul European, consideră că noile planuri ale NATO sunt calibrate obiectiv, ţinând cont de circumstanţe.
Temerile baltice
De fapt, statele baltice ar fi dorit ca NATO să aloce un număr mai mare de soldaţi în zonele lor de frontieră, a susţinut Gressel, adăugând că, „începând cu 2009, Rusia şi-a pregătit forţele în scenarii ce implică invadarea ţărilor baltice”.
Deşi este izolată economic şi cu greu îşi permite să ocupe noi teritorii, sistemul politic al Rusiei impune manifestarea puterii militare în faţa propriului popor, a declarat Gressel. „Este tot mai dificil să prezicem ce va face Rusia sau când va percepe aceasta o ameninţare militară. Aşadar, mai bine să fii pe partea sigură a baricadei şi să semnalezi Rusiei că nu se poate intra gratuit în ţările Baltice”.
