CNSAS acuză sabotarea transferului dosarelor Revoltei de la Braşov din 1987 (video)

Aflat la dezbaterea "Procesul comunismului. Probleme şi soluţii", organizată de Grupul pentru Dialog Social şi Revista 22, istoricul Mihai Demetriade a acuzat SRI-ul de sabotarea transferului dosarelor în cazul Braşov '87.

"De mai bine de 7-8 ani de zile, ne ocupăm cu cercetarea cazului revoltei muncitorilor de la Braşov. Coroborând informaţiile din procesul analizei fondurilor de arhivă, de la mai multe unităţi şi surse arhivistice, am ajuns la concluzia că, în bună măsură, dosarele care probează vinovăţiile torţionarilor lipsesc.

Pentru a vă da seama de amplitudinea problemei în cazul revoltei din 1987, practic de amplitudinea carenţelor arhivistice, trebuie să vă spun că, în 2002, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a solicitat Serviciului Român de Informaţii (SRI) un prim dosar pe cazul Braşov. SRI-ul s-a conformat şi a trimis un dosar de 141 de file care este un construct arhivistic artificial, practic un fals arhivistic, pentru că conţine documente întâmplătoare, cu o copertă căreia i s-a alocat în mod fals o cotă - pentru că peste opt ani de zile pe cota respectivă au venit alte dosare care nu au nicio legătură tematică cu dosarul Braşovului - iar între coperţi au fost strecurate alandala şi fără nicio continuitate sau logică documentară câteva documente, precum sentinţa sau referatul de încheiere a cercetării penale. Toate aceste documente au venit însă în copie xerox".

La solicitarea disperată a CNSAS, trei-patru ani mai târziu, SRI a mai trimis un dosar, care, spre stupoarea noastră, era de fapt acelaşi dosar, cu o altă copie xerox, de data asta mai proastă.

"Sigur că asta a ridicat nişte semne de întrebare legitime. Ne-am continuat cercetările, pentru că niciodată nu poţi ascunde adevărul când ai o arhivă foarte mare şi există urme, rămăşiţe pe care le găseşti în varii fonduri şi documente.

Aşa se face că ceea ce lipseşte practic în mod fundamental din această cercetare - şi grevează cauza care există pe rolul secţiei parchetelor Militare în cadrul Parchetului de pe lângă ÎCCJ şi ridică greutăţi substanţiale procurorilor care lucrează pe cazul ăsta - este arhiva Direcţiei Cercetări Penale a Direcţiei a VI-a a Securităţii care a participat în mod fundamental şi a coordonat întreaga anchetă în cazul Braşovului", a mai notat istoricul.

Camuflarea tactică a cercetărilor din anii '70 - '80 cu infracţiuni de drept comun a fost una dintre strategiile derobatorii şi conspirative ale Securităţii - care a început undeva după anii '74 - '75.

În schimb, Direcţia a VI - a a Securităţii a instrumentat acest dosar şi individual, şi există probe că cei doi torţionari: căpitanul la acea vreme în 1987, Vasile Podiş şi locotenent colonelul Marin Pîrvulescu au participat şi la ancheta de la Braşov. Deci au coordonat această anchetă în nume propriu, dar şi prin intermediul Inspectoratului General al Miliţiei (IGM).

Cercetările din ultima vreme, atât în cazul Braşov, cât şi în cazul Revoluţiei, schimbă de fapt paradigma de interpretare. "Noi ne-am dat seama că istoriile care au bruiat vreme de 20 şi ceva de ani subiectele importante provin dintr-o slabă cunoaştere datorată unui acces limitat sau restrictiv la arhive, dar şi unei publicistici falsificatoare care provine dinspre memorialistica foştilor ofiţeri - memorialistică preluată naiv, intenţionat sau pur şi simplu inerţial de istorici, de presă şi care propagă un tip de istoric care încearcă să acopere intervenţia structurală a Securităţii şi produc un tip de răspuns care viciază, sau pun în pericol interpretările din anchetele secţiilor parchetelor militare.

Cercetările din ultima vreme regândesc practic rolul instituţiilor represive - aşa a ieşit la iveală responsabilitatea structurală a DSS atât în cazul Braşov, cât şi în cazul Revoluţiei", a mai adăugat istoricul Mihai Demetriade.

Vă invităm să urmăriţi integral alocuţiunea istoricului Mihai Demetriade.