Clinton Cash: un documentar “devastator” dezvăluie corupţia la nivel înalt din SUA
alte articole
Clinton Cash, un documentar bazat pe cartea lui Peter Schweizer, a fost postat pe Youtube pentru a putea fi vizionat de toată lumea chiar la timp pentru Convenţia Naţională Democrată.
Filmul documentează modul în care, din “lefteri”, după părăsirea Casei Albe, Bill şi Hillary Clinton au devenit posesorii unei averi de peste 150 milioane de dolari, şi cu peste 2 miliarde de dolari donaţi Fundaţiei cu acelaşi nume. Această avere a fost acumulată în perioada în care Hillary Clinton ocupa funcţia de secretar de stat, prin taxe piperate percepute pentru discursuri şi contracte plătite de companii străine către Fundaţia Clinton.
Ziarul The New York Times a lăudat cartea ca fiind “cea mai anticipată şi mai temută carte a ciclului prezidenţial”, în timp ce MSNBC a descris documentarul ca fiind devastator pentru campania lui Hillary Clinton.
Previzibil, tabăra democraţilor a respins documentarul ca o campanie de calomniere din partea Republicanilor, afirmând că este încărcată cu teorii ale conspiraţiei. Acestea fiind spuse, poate cel mai şocant aspect al acestei chestiuni este faptul că multe dintre cele mai mari bombe dezvăluite în documentar au fost verificate şi confirmate de diverse entităţi ale mainstream media.
Nu sunt dezvăluiri incendiare sau noi, ci doar punerea laolaltă a unor ştiri şi rapoarte care au apărut la momente diferite de timp, şi care pictează o imagine devastatoare despre corupţia Noii Rome şi a instituţiilor care ar trebui să guverneze cea mai puternică ţară a momentului.
Mai recent, unele informaţii dezvăluite în scandalul Panama Papers au confirmat unele dintre acuzaţiile făcute de Schweizer în film şi carte.
În continuare, câteva dintre scandalurile evidenţiate în documentar:
- Ruşii cumpără active ale companiei americane Uranium One în schimbul a 145 milioane de dolari sub formă de contribuţii la Fundaţia Clinton – Bill şi Hillary Clinton au asistat un finanţator canadian extremd e controversat, Frank Giustra, şi compania acestuia, Uranium One, la achiziţionarea de concesiuni pentru exploatarea de uraniu în Kazahstan şi Statele Unite. Ulterior, guvernul rus a dorit să cumpere Uranium One dar a avut nevoie de aprobarea administraţie Obama, ţinând cont de importanţa strategică a activelor din sectorul uraniului. Cu puţin timp înaintea aprobării acordului de către Departamentul de Stat american, nouă acţionari ai Uranium One au făcut pur şi simplu donaţii în valoare de 145 milioane de dolari către Fundaţia Clinton. Mai mult, ziarul The New Yorker a confirmat faptul că, în aproximativ aceeaşi perioadă, Bill Clinton a primit 500.000 de dolari sub formă de onorarii pentru susţinerea de discursuri din partea unei bănci ruseşti de investiţii, care are legături cu Kremlinul. Bineînţeles, Departamentul de Stat a aprobat contractul oferind ruşilor dreptul de proprietate asupra a 20% dintre activele americane din sectorul uraniului.
- Un permis profitabil pentru exploatarea aurului în Haiti oferit fratelui lui Hillary - ziarul The Washington Post a confirmat afirmaţiile conform cărora fratele lui Hillary, Tom Rodham, s-ar fi aflat în comitetul director al unei companii de minerit care pur şi simplu a obţinut un permis profitabil de prelucrare a aurului în Haiti, unul dintre singurele două permise acordate în 50 de ani. Totul după ce secretarul de stat Hillary Clinton a direcţionat miliarde de dolari din banii contribuabililor către insulă după devastatorul cutremur de pământ din 2010.
- Suport pentru conducta Keystone în schimbul a 2 milioane de dolari în onorarii pentru discursuri – După 8 ani de la terminarea celui de-al doilea mandat al său, Bill Clinton a început dintr-o dată să susţină o serie de discursuri pentru banca TD din Canada. Şi nu oricând, ci la patru zile după ce Hillary a fost nominalizată ca secretar de stat. Bill a primit 2 milioane de dolari onorariu. După cum a reieşit dintr-o anchetă, TD Bank era cel mai mare acţionar în proiectul Keystone XL, care avea nevoie de aprobarea Departamentului de Stat. Poate întâmplător, secretarul de stat Hillary Clinton a decis să susţină proiectul – despre care ecologişti susţin că aduce daune ireparabile – şi să amâne respingerea acestuia de către administraţia Obama.