Claudia Apostol, arhitect ARA: ”Dacă legile s-ar aplica, acest proiect nu s-ar putea realiza” (interviu)

Claudia Apostol, membră a Asociaţiei Arhitectură, Restaurare, Arheologie (ARA), asociaţie care alături de Alburnus Maior coordonează programul de restaurare Adoptă o Casă la Roşia Montană, şi Ştefania Simion, jurista care a dus bătăliile juridice ale campaniei Salvaţi Roşia Montană/Alburnus Maior timp de 14 ani, explică într-un interviu amplu acordat Epoch Times care este potenţialul Roşiei Montane şi cum încalcă autorităţile legile pentru a da undă verde proiectului RMGC.

Ce plan de dezvoltare alternativă la exploatarea minieră şi zona monoindustrială s-ar putea face pentru Roşia Montană?

Ar trebui să vorbim despre alternative la ce există deja. În Roşia Montană există turism, există măsuri pentru protejarea patrimoniului. Ceea ce propune RMGC este o proastă alternativă la ce există deja acolo. Ceea ce facem noi este canalizat pe comunitate şi pe potenţialul ei şi vom continua aceste demersuri chiar şi după ce Gold Corporation va ajunge la concluzia că trebuie să plece din Roşia Montană.

Ce potenţial turistic şi agricol are regiunea?

În prezent Roşia Montană beneficiază de o largă expunere din cauza controversei legate de proiectul minier şi mai puţin de potenţialul ei, deşi este o mare nedreptate. Noi facem eforturi ca aceste lucruri mai puţin cunoscute să devină evidente.

La Roşia Montană există turism – chiar şi RMGC a recunoscut că vin mii de turişti la Fan Fest, iar în timpul verii vin mulţi turişti să viziteze zona independent de programele pe care le propunem. A devenit o tradiţie în ciuda piedicilor precum pensiunile puţine. Ca urmare a declarării zonei ca monoindustrială nu se dau autorizaţii de construcţie pentru astfel de activităţi.

Pe de altă parte se ştie că Roşia Montană este cel mai vechi şi cel mai amplu sistem de galerii miniere romane conservate din lume. Din punct de vedere al specialiştilor în patrimoniu, români şi străini, importanţa patrimoniului de la Roşia Montană este fără echivoc. Pe lângă cadrul natural deosebit, mulţi vin să-i vadă pe acei oameni care au ajuns sinonimi cu rezistenţa în faţa tarelor României: corupţie, clasă politică total viciată şi aşa mai departe. Toate acestea fac Roşia Montană irezistibilă pentru orice turist care ajunge în România.

Ce rezultate a urmărit şi a obţinut Programul "Adoptă o Casă"? Ce alte proiecte mai există pentru protejarea şi valorificarea patrimoniului?

Programul "Adoptă o casă" a fost început în urmă cu doi ani de Asociaţia Alburnus Maior, în parteneriat cu ARA. A fost o necesitate pentru că aveam un patrimoniu cu potenţial care avea nevoie de asistenţă şi pe alocuri de intervenţie imediată pentru a putea trece peste iarnă, şi pe de altă parte oameni mulţi care ne scriau că vor să vină la Roşia Montană şi să ne ajute.

Acest program a fost susţinut integral din voinţa şi aportul societăţii civile. El s-a dezvoltat practic complet independent de asistenţa statului, deşi Roşia Montană este localitatea cu cele mai multe monumente istorice din România. Statul este complet absent în această problemă. Au fost identificate 4 clădiri în stadiul acesta pentru care s-au început lucrările, finanţate exclusiv din donaţiile persoanelor fizice. Am lucrat cu voluntari în general şi foarte rar, în funcţie de fondurile de care dispunem, cu localnici. De la oameni care ne ajută la lucrările efective de restaurare, de la cernut nisip la tencuit, la restaurat mobilier sau realizat şarpante de lemn, se lucrează cu oameni din zonă de la care încercăm să furăm meserie şi să-i învăţăm şi pe alţii…Voluntariat înseamnă şi bucătari care gătesc pentru cei care muncesc iar mare parte din alimente au fost donate de susţinători ai Roşiei Montane.

Referitor la rezultate, cred că este mai important să angajezi concret nişte oameni la salvarea Roşiei Montane, care nu mai este un clişeu, un slogan, ci ceva palpabil, decât să-ţi asumi un număr de case într-un număr de ani şi un ritm de atingere a obiectivelor. Important este că avem răspunsul la întrebarea unei game largi de susţinători la întrebarea: Eu cum pot să susţin Roşia Montană?

Ce demersuri a mai întreprins ARA pentru a include Roşia Montană pe lista tentativă a UNESCO?

Corupţia este atât de puternică în România încât poate pune la pământ şi proiectul RMGC. Pot fura până la un anumit punct, dar le este teamă să-şi pună nişte semnături pe anumite acte.

Claudia Apostol: Acest demers nu a fost niciodată scos de pe agenda ministerului. Au existat două cereri înregistrate. Prima a fost depusă la Ministerul Culturii atunci când Teodor Paleologu era ministru. Dânsul a venit la Roşia Montană să facă pelerinajul de rigoare cum şade bine oricărui ministru, de parcă nu ar exista nişte studii. A urmat domnul Kelemen Hunor care la începutul mandatului său a declarat prin vocea consilierei sale că au fost declanşate procedurile de integrare a Roşiei Montane în lista tentativă UNESCO. Ulterior dânsul şi-a nuanţat poziţia, în sensul că a schimbat-o la 180 de grade şi a devenit vocea companiei miniere până la ultimul detaliu al discursului acesteia. A primit o a doua cerere de înscriere a Roşiei Montane în patrimonial UNESCO. Au mai urmat 3-4 miniştri până la Daniel Barbu, care a spus că el nu găseşte o asemenea cerere. Apoi a declarat că studiul comandat experţilor britanici despre importanţa RM n-ar exista. În momentul în care începem să vorbim de autorităţi în ecuaţia cu Roşia Montană, începem să râdem. Vorbind despre autorităţi, reuşim să ducem discuţia în derizoriu.

Ştefania Simion: Când Ministerul spune că nu are o cerere de înregistrare face un joc de cuvinte juridic. Ei înţeleg prin cerere strict formal cererea statului român către Comitetul Unesco, formulată de Ministerul Culturii. Orice alt document de includere ei nu-l consideră o cerere. Şi mai spun că cererea trebuie să conţină un dosar, o documentaţie care să conţină şi un plan de urbanism al sitului respectiv, întocmit de autorităţile locale. Mai pretind că este nevoie de acordul scris al reprezentantului unităţii administrative locale. Noi am cerut să vedem astfel de dosare ca exemplu pentru alte situri să vedem cum arată şi ni s-a răspuns că sunt clasificate pentru secrete de serviciu. Chiar dacă vrem să obţinem un răspuns onest pe calea juridică, formală, de la autorităţi, nu obţinem o finalitate. Iar dacă încercăm un dialog sau parteneriat societate civilă-Minister, acolo se blochează orice şi ajungem într-un punct mort pentru că nu mai există o altă cale.

Este includerea în patrimoniul mondial o garanţie că Roşia Montană va fi protejată de abuzurile autorităţilor?

Claudia Apostol: Aici este o problemă pe care statul român o ignoră total. Un sit nu poate intra sub incidenţa acelor măsuri de protecţie pe care Unesco le-ar impune statului român, dacă acesta nu-şi asumă apriori protejarea acestui sit. Unesco înainte de a-ţi oferi protecţie, îţi oferă recunoaştere. În momentul de faţă Roşia Montană are un număr impresionant de monumente. Masivele Cârnic şi Orlea sunt monumente istorice clasificate în lista patrimoniului mondial, deci apărate conform legislaţiei româneşti de statul român.

Deci RMGC pune problema câte locuri de muncă dă în schimbul acestui patrimoniu. Prin urmare, într-un stat de drept, cu legi, patrimoniul dispare. Inclusiv legea minelor în vigoare spune că în zonele în care există patrimoniu reperat, clasat, nu se efectuează proiecte miniere.

Noi facem uz de aceste legi ale protejării patrimoniului, chiar dacă statul le încalcă. Dacă legile s-ar aplica, acest proiect nu s-ar putea face. De aceea a fost nevoie de o lege specială pentru că întregul cadru legal în vigoare nu permite efectuarea acestui proiect. Autorităţile statului se mai fac că uită câteva reglementări, dar în final cineva trebuie să-şi pună semnătura şi ştampila pe acel acord de mediu, pe acele declasări şi descărcări de sarcină arheologică. Cred însă că atât de puternică este corupţia în România, încât poate pune la pământ şi proiectul RMGC. Pot fura până la un anumit punct, dar le este teamă să-şi pună nişte semnături pe anumite acte. Aţi văzut însă cum au fost create ministere speciale pentru acest proiect. Ce atribuţii mai au Dan Şova şi Ministerul Marilor Proiecte dacă nu au reuşit să îndeplinească scopul de a aplica marea lege pentru RMGC?

Pentru varianta integrală a interviului, urmăriţi şi:

http://www.youtube.com/watch?v=9wPzP6X8B_U&feature=youtu.be - Despre abuzurile autorităţilor

http://www.youtube.com/watch?v=-QirVhsxrUk&feature=youtu.be - Despre ce pot face cetăţenii