Cine controlează presa din Republica Moldova

”Problema presei din Moldova este acum monopolul. S-a permis ca un proprietar să aibă 10-15 licenţe pentru radio şi TV, ceea ce conduce la monopolizarea presei pentru că o singură persoană sau companie poate să aibă mai mult de 50% din piaţă”, explică Cornelia Cozonac, preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Chişinău, într-un interviu acordat Epoch Times. Experta s-a referit şi la tentativele diferitelor partide din R. Moldova de a îngrădi libertatea presei. Pe de altă parte, în calitate de membru fondator al Platformei Civice Demnitate şi Adevăr, Cozonac a explicat ce încearcă aceasta să schimbe în ţară punând presiune pe autorităţi.

Epoch Times: Ce atacuri s-au înregistrat în ultima vreme în R.Moldova la adresa libertăţii presei? A fost votată acea propunere de lege a PCRM de cenzurare a presei electronice?

A fost şi o propunere a comuniştilor, dar şi nişte propuneri ale PDM şi PLDM de modificare a legislaţiei privind libertatea de exprimare şi Codul Audiovizualului. Aceste propuneri erau foarte dure, dar ele n-au ajuns în Parlament pentru că s-a implicat societatea civilă şi au fost retrase. Un proiect era legat de propagandă şi sub pretextul interzicerii propagandei ruseşti erau trecute nişte prevederi restrictive pentru orice televiziune din afară de fapt. Puteau să interzică propaganda şi atâta tot, dar noi ne-am gândit că se va aplica televiziunilor străine şi va duce iar la interzicerea TVR şi a altor televiziuni, nu neapărat cele ruseşti.

Mai era o altă prevedere potrivit căreia moderatorii de la televiziuni nu au voie să critice o autoritate publică dacă nu e prezentă în emisiune sau nu au răspunsul ei. Aceste lucruri nu pot decât să producă cenzurarea presei. În plus, mai erau nişte modificări la adresa Codului Audiovizual, să se interzică publicitatea la televiziunea publică. Asta însemna ca toată publicitatea care vine la aceasta să meargă către celelalte televiziuni. Ori din 5 televiziuni cu acoperire naţională, patru sunt ale lui Vlad Plahotniuc. Compania care distribuie publicitate la televiziuni este tot sub influenţa acestuia, la fel ca şi compania care monitorizează audienţa televiziunilor.

În mod normal, în Europa televiziunile publice nu primesc bani din publicitate, dar la noi Televiziunea Naţională nu s-a reformat până la capăt şi există multe probleme. Excluderea publicităţii ar însemna ca aceasta să rămână fără o sursă importantă de venit în situaţia în care de la guvern ea primeşte o sumă mizeră şi ar conduce la o funcţionare foarte proastă a televiziunii publice.

Ce veţi cere concret privind implementarea Acordului de Asociere cu UE?

Acordul este un document foarte complex şi noi am discutat la Platforma Demnitate şi Adevăr. Ne-am detaşat un pic de tematica integrării europene nu pentru că nu am susţine-o, ci pentru că ni s-a părut că ea este devalorizată. Partidele de guvernare care s-au declarat pro-europene de fapt au profanat ideea europeană pentru c[ ei practic n-au făcut nimic şi au câştigat alegerile pe valul integrării europene.

Din 5 televiziuni cu acoperire naţională, patru sunt ale lui Vlad Plahotniuc. Compania care distribuie publicitate la televiziuni este tot sub influenţa acestuia, la fel ca şi compania care monitorizează audienţa televiziunilor.

Noi ne-am propus să studiem bine acordul şi să mergem pe anumite domenii concrete în care R.Moldova urmează să facă schimbări şi să facem presiuni pentru acestea. În primul rând este vorba despre justiţie, în care s-au pompat bani mulţi în ultimii ani, dar nimic nu s-a schimbat. Schimbările sunt minore. Poate că judecătorii nu mai judecă ca acum câţiva ani pentru sume foarte grele de bani, dar omul simplu când ajunge în justiţie nu simte că i s-a făcut dreptate.

Şi reforma procuraturii este importantă pentru că aceasta este într-o stare amorfă şi nu s-a schimbat nimic după 2009. Aceiaşi procurori, mare parte din ei compromişi, continuă să activeze. Vom cere lucruri punctuale, realizabile precum demisia Procurorului General. Noi nu trebuie să dezamăgim cetăţenii care s-au unit în jurul platformei tocmai pentru că nu mai cred în nimeni. Acum Platforma trebuie să analizeze foarte bine situaţia actuală şi să înainteze cerinţe realiste.

Cornelia Cozonac este preşedintele Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Chişinău.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.