Cine câştigă din scandalul „Ponta - ofiţer acoperit”

Premierul Victor Ponta, prezidenţiabil PSD.
Premierul Victor Ponta, prezidenţiabil PSD. (Facebook)

Ofiţerul acoperit a fost descoperit de preşedintele Băsescu, care acuză o complicitate între Meleşcanu şi Ponta pentru a ascunde adevărul. SIE joacă alături de Meleşcanu şi Ponta şi susţine că numele rezerviştilor nu pot fi făcute publice. Din acest scandal în care vedem cum serviciile fac sau mai bine zis încalcă legea, pierdem cu toţii pentru că ne dăm seama că în România democraţia este suspendată.

Să începem cu cel care a lansat bomba. Preşedintele Băsescu a pomenit devreme în campania electorală de un ofiţer acoperit care ar vrea să candideze la preşedinţie, dar a amânat detonarea bombei pentru ca impactul să fie mai mare. S-a speculat mult pe tema motivaţiilor sale. Dacă mergem pe scenariul simplu, Băsescu, la final de mandate şi la ieşirea nu prea onorabilă din scenă, este disperat să rămână în joc, adică este în stare de orice pentru a o face pe preferata sa, Elena Udrea, preşedinte, care-l va face premier. Greu de crezut că lovindu-l pe Ponta astfel va determina o intrare a Elenei Udrea în turul doi. Ar trebui să se retragă toţi ceilalţi candidaţi pentru ca ea să ajungă acolo. Băsescu se încăpăţânează să ignore percepţia negativă predominantă a populaţiei legată de Udrea, văzută ca un simbol de corupţie şi arivism, ce nu poate fi atenuată prin campanii de frumuseţe gen „Bună pentru România”.

Alţi analişti susţin că, prin atacul său, Băsescu l-a făcut preşedinte pe Ponta. Ei vin cu argumente de tipul - electoratul PSD oricum votează penali, corupţi şi s-ar mândri cu un spion patriot care-şi ascunde identitatea pentru binele ţării. Mai mult, Ponta va putea să se prezinte din nou ca opozantul principal al sistemului Băsescu şi ca singura soluţie de a-l elimina pe acesta. Pensionarilor şi funcţionarilor li se va reaminti din nou cine le-a tăiat pensiile şi salariile - o face deja Poşta Română – Băsescu, Udrea, Boc, şi mai nou Iohannis (!?) şi cine le-a dat cică înapoi – Ponta.

Dincolo de asta, mai grav este că serviciile de informaţii se implică direct în campania prezidenţială şi ideea de democraţie este pusă în paranteze de răfuielile lor. Băsescu, preşedintele care a întărit serviciile şi le-a lăudat cu toate prilejurile cât timp i-au servit, ne spune acum că „serviciile secrete din România sunt puternice însă trebuie controlate, pentru că tentaţia oricărui serviciu e să acapareze cât mai mult control şi influenţă”. Se pune întrebarea ce credibilitate mai are el, cel care a încurajat aceste servicii să scape de sub orice control?

Pe de altă parte, se pune întrebarea de ce Băsescu n-a făcut mai demult public faptul că Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE şi deci ar fi încălcat Constituţia care spune că un procuror nu poate avea altă funcţie publică sau privată, decât cea academică. Nu era o problemă asta pentru funcţia de premier pe care o ocupa Ponta, ci doar pentru preşedinţie? Nu prea ţine argumentul dat de preşedinte că nu-i rânjea superiorul din SIE aşa de tare în acest caz.

„Nimeni nu m-ar fi iertat dacă Ponta iese preşedinte şi peste câţiva ani într-un proces, şi sunt convins că se vor deschide procese SIE, ar fi obligat să dea informaţia oficială că a fost ofiţer. Imaginaţi-vă o hotărâre judecătorească după doi ani de mandat în care SIE e obligat să dea informaţia şi gândiţi-vă cum ar arăta preşedintele dvs. pe plan internaţional”, s-a justificat Băsescu la conferinţa de presă de ieri. Câtă grijă pentru imaginea potenţialului preşedinte Ponta după doi ani de mandat, câtă ipocrizie! Traian Băsescu trebuie să spună de ce a ţinut această informaţie până în campania electorală.

Mai mult, preşedintele României nu se opreşte aici, ci mai comite una: „Eu nu consider cel mai grav incident faptul că dl. Ponta a încălcat Constituţia, cel mai grav e că un şef de serviciu a refuzat o informaţie şefului statului, e un precedent care nu trebuie tolerat”. Cum adică? Faptul că Ponta încalcă legile şi Constituţia şi că ar fi fost propulsat în funcţii cheie ale statului român datorită calităţii de ofiţer SIE nu este un lucru grav? Preşedintele este mai deranjat de faptul că Meleşcanu, fostul director al SIE, joacă cu tabăra adversă şi, deşi el l-a numit, încearcă să-l acopere pe Ponta, refuzându-i o armă politică. Modul acesta de a gândi arată un joc politic meschin, ipocrit şi îngust care subordonează intereselor sale interesele naţionale.

Preşedintele este mai deranjat de faptul că Meleşcanu, fostul director al SIE, joacă cu tabăra adversă şi, deşi el l-a numit, încearcă să-l acopere pe Ponta, refuzându-i o armă politică. Modul acesta de a gândi arată un joc politic meschin, ipocrit şi îngust care subordonează intereselor sale interesele naţionale.

La fel de gravă este însă şi reacţia celeilalte părţi – tabăra Ponta-Meleşcanu. Dacă directorul SIE, care şi-a strâns semnături în mod dubios şi cu o zi înainte de depunerea candidaturilor anunţă că se înscrie în cursa prezidenţială, refuză să-i dea preşedintelui informaţia că un membru al Guvernului ar putea să fi fost spion, pentru a proteja o încălcare a legilor de către acesta, este foarte grav. Mai mult, dacă premierul a dat o Hotărâre de Guvern care să-l acopere făcând numele rezerviştilor SIE secret de stat, ar trebui să dea nişte explicaţii. La fel, Comisiile de control ale serviciilor secrete din Parlament ar trebui să analizeze cazul şi acuzaţiile grave făcute de Băsescu şi Meleşcanu legate de încălcări ale legii.

Nu contează dacă „Ponta a fost un profitor care şi-a făcut loc la câteva mese rotunde sau seminarii pe care le-a intitulat în CV-ul domniei sale drept cursuri, un fripturist”, aşa cum spune preşedintele. Important este să se facă lumină în modul în care serviciile sunt implicate în bătălia politică.

Teodor Meleşcanu nu a răspuns argumentului lui Băsescu că „articolul 10, aliniatul 2 din Legea nr. 1/1998, legea SIE, prevede că sursele de informaţii, metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nicio împrejurare”. Reţineţi - sursele de informaţii - nu este vorba de ofiţeri ai SIE, ci de surse, adică cel de la care ofiţerul SIE culege informaţiile.

Dacă fostul şef SIE a acţionat ca agent al lui Ponta pentru a acoperi încălcări ale Constituţiei şi legii, acesta trebuie să răspundă.
El însă spune că acest subiect trebuie să înceteze. Instanţele abilitate ar trebui să se sesizeze. Totuşi vorbim despre un preşedinte de ţară membră NATO şi UE care-l acuză pe fostul şef al Serviciului de Informaţii Externe, actual candidat la prezidenţiale, că l-a dezinformat pentru a-l acoperi pe un fost ofiţer, actualul premier şi candidat la prezidenţiale. Kafka ar fi depăşit de un astfel de tablou.

Ce să înţeleagă cetăţenii României din acest scandal al ofiţerului acoperit-descoperit? Că votul lor oricum nu contează şi jocurile se fac altundeva, între servicii atotputernice? Că întreaga carieră a lui Ponta se datorează calităţii de fost ofiţer SIE? Că Securitatea n-a murit, ci doar s-a acoperit mai bine? Că democraţia este o fantasmă, iar noi suntem proşti pentru că mai credem în ea?