China ameninţă companiile americane să nu se supună ordinului lui Trump privind embargoul asupra vânzărilor către Beijing

Preşedintele american Donald Trump (st) şi omologul său chinez, Xi Jinping.
Preşedintele american Donald Trump (st) şi omologul său chinez, Xi Jinping. (Getty Images)

Beijingul a avertizat în urmă cu câteva zile sectorul hi-tech cu privire la consecinţele dure în cazul în care companii precum Microsoft, Dell sau Samsung se vor conforma interdicţiei aplicate de administraţia preşedintelui Donald Trump asupra vânzărilor de tehnologii americane majore către firme chineze, potrivit New York Times. Orice companie care cooperează cu noua politică "s-ar putea confrunta cu consecinţe în mod permanent", potrivit publicaţiei. De asemenea, autorităţile chineze au sugerat ca lobbiştii din Washington să se opună măsurilor guvernului american, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

China - care deja renunţă la Microsoft Windows pentru aplicaţiile sale militare - a avut, săptămâna trecută, o serie de discuţii cu firme hi-tech în legătură cu planurile Beijingului de a plasa anumite firme americane pe o "listă de entităţi în care nu se poate avea încredere".

De asemenea, la acele întâlniri au participat şi producătorii de semiconductori Arm din Marea Britanie şi SK Hynix din Coreea de Sud, potrivit raportului, care citează o estimare KPMG, potrivit căreia aproximativ 60% din toţi semiconductorii vânduţi au legătură cu lanţul de aprovizionare al Chinei.

Potrivit The New York Times:

Dezvăluirea uluitoare privind cea mai importantă relaţie comercială din lume a provocat agitaţie în rândul companiilor şi guvernelor. În timp ce disputa a fost dificilă pentru relaţiile sino-americane, interdicţia neaşteptată asupra Huawei în SUA i-a luat pe mulţi prin surprindere, ridicând mizele prin faptul că loveşte în centrul ambiţiilor tehnologice ale Chinei pe termen lung.

Acum, cele două super puteri par să creeze noi arme economice pentru a se lua reciproc în vizor. Ceea ce a fost la un moment dat o relaţie comercială agitată, dar bine ancorată, ameninţă acum cu destrămarea ei aproape în totalitate, ridicând perspectiva unei noi realităţi geopolitice în care cele două superputeri globale vor concura pentru influenţă economică şi vor încerca să se ţină reciproc departe de tehnologii şi resurse cheie.

"Acest lucru este acum extrem de delicat deoarece administraţia Trump, prin tacticile sale extreme, a destabilizat întreaga relaţie, comercială sau de altă natură", potrivit lui Scott Kennedy, expert în politică economică a Chinei şi consilier de top la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un think tank cu sediul în Washington.

În ansamblu, avertismentele au părut de asemenea a fi o încercare de a împiedica prăbuşirea rapidă a lanţurilor sofisticate de aprovizionare ce leagă economia Chinei de restul lumii. Producerea unei game variate de componente electronice şi chimice, precum şi asamblarea produselor electronice, fac ca ţara să fie un punct forte pentru operaţiunile multora dintre cele mai mari companii multinaţionale, potrivit New York Times.

"Guvernul chinez a recurs în mod regulat la influenţarea multinaţionalelor pentru a le ţine sub control când există dispute între China şi alţii care ar putea determina aceste companii să îşi reducă afacerile din China", a precizat Kennedy.

De exemplu, în 2015, Xi a vizitat Seattle înainte să se întâlnească cu fostul preşedinte Barack Obama. În timp ce se afla în Seattle, el a avut o discuţie cu directori de la Amazon şi ai unor companii hi-tech chineze pentru a-i curta în legătură cu perspectivei unor afaceri viitoare, în timp ce administraţia Obama aparent încerca să se opună practicilor comerciale anticompetitive ale Chinei.

De această dată este mult mai puţin probabil ca China să reuşească, potrivit lui Kennedy, care a declarat că "firmele americane nu vor încălca legile ţării, în special într-un context cu un astfel de profil ridicat, acţiunile lor fiind monitorizate".

Trei organisme guvernamentale chineze sunt implicate în recentele discuţii: Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reforme (agenţia centrală de planificare economică), Ministerul Comerţului şi Ministerul Industriei şi Tehnologiei Informaţiilor. Implicarea celor trei sugerează eforturile depuse la nivel superior pentru a sprijini Huawei, deşi compania nu a fost menţionată în mod specific.

"Este o percepţie puternică în Beijing că guvernul SUA intenţionează să blocheze ascensiune tehnologică a Chinei şi că, în cazul în care acest proces nu este încetinit sau oprit, viitorul întregii economii digitale a Chinei este expus riscului", a declarat Paulo Triolo, director de geotehnologie la Eurasia Group. El a adăugat că preşedintele Xi Jinping şi Partidul Comunist Chinez vor fi consideraţi incapabili să protejeze viitorul economic al Chinei dacă expansiunea Huawei în sectorul 5G va fi subminată de administraţia preşedintelui Donald Trump.

Întrucât relaţiile sino-americane s-au deteriorat în mod semnificativ, s-au amplificat temerile în China că firmele şi companiile majore vor încerca să îşi mute producţiile în alte locuri, pentru a evita riscuri pe termen lung. În cadrul întâlnirilor [de săptămâna trecută], oficialii chinezi au avertizat în mod explicit companiile că orice acţiune de a retrage producţia din China ce pare să depăşească diversificarea standard în scopuri de securitate ar putea atrage pedepse, potrivit celor două persoane, susţine The New York Times.

Între timp, Rusia a anunţat că va construi o reţea 5G în cursul anului viitor. Acordul prevede "dezvoltarea tehnologiilor 5G şi lansarea pilot a unor reţele de generaţia a cincea în 2019-2020", a susţinut MTS săptămâna trecută, potrivit publicaţiei The Guardian. MTS este cel mai mare operator de telefonie mobilă din Rusia.

În cadrul recentei vizite efectuate de Xi Jinping în Rusia, preşedintele rus Vladimir Putin l-a numit în repetate rânduri pe omologul său chinez "prieten apropiat", notând că cei doi s-au întâlnit de aproape 30 de ori în ultimii 6 ani.