Chevron pleacă din Polonia. România încă "în evaluări"

Compania americană Chevron a anunţat că renunţă la activităţile de explorare a zăcămintelor de gaze de şist din Polonia, ale căror rezultate nu s-au ridicat la nivelul aşteptărilor iniţiale.

"Divizia din Polonia a Chevron a decis să întrerupă operaţiunile de explorare a zăcămintelor de şist din Polonia, întrucât oportunităţile oferite de acestea sunt mai mici decât alte oportunităţi din portofoliul global al grupului", se arată într-un comunicat al companiei, citat de Mediafax.

Potrivit nytimes.com, Chevron a anunţat că renunţă la explorările din Polonia în aceeaşi zi în care a raportat o scădere cu 30% a profitului pe cel de al patrulea trimestru al anului 2014, comparativ cu trimestrul 4 al anului 2013. Reducerea profitului s-ar datora scăderii cu 60% a preţului petrolului pe pieţele internaţionale.

Prin menţinerea preţului scăzut al petrolului, investiţiile pe care le au de făcut firmele care extrag petrol şi gaze de şist devin mai mari decât beneficiile, mai ales că şi cererea s-a diminuat. Fracturarea hidraulică şi forajul oblic implică costuri mult mai mari (de 50-100 dolari pe baril) decât extragerea unui baril de petrol prin exploatare convenţională în Orientul Mijlociu (10-25 de dolari), potrivit Internaţional Energy Agency. Mai mult, este ştiut faptul că zăcămintele de şist se epuizează mai repede decât cele convenţionale, astfel încât trebuie găsite mereu unele noi pentru a le înlocui pe cele care nu mai produc şi a păstra rentabilitatea afacerii.

Pe lângă aspectele legate de scăderea preţului ţiţeiului, ajuns la cel mai scăzut nivel din 2009 încoace, merită menţionat că resursele de gaze de şist din Polonia nu s-au dovedit nici pe departe atât de productive cum ancipa cândva Chevron. Estimările recente au scăzut dramatic la 346 - 768 de miliarde de metri cubi, comparativ cu cele 5 tmc pretinse iniţial. În ce priveşte România, incertitudinea este şi mai mare.

În acest context, Chevron a declarat că proiectele din Polonia nu mai pot concura cu alte oportunităţi din portofoliul global al companiei. Compania americană, care are activităţi şi în ţara noastră, a mai informat că, în ceea ce priveşte România, încă evaluează rezultatele explorărilor. Deşi premierul Victor Ponta a dat ca sigură renunţarea celor de la Chevron.

Reamintim că în iulie 2014, la doar o zi după ce activişti Greenpeace s-au legat cu lanţuri de gardul ce împrejmuia perimetrul mult contestatei sonde la Pungeşti, Chevron anunţa că a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda din localitate, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, urmând ca informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor să fie analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Singurele "veşti oficiale" despre evaluările explorărilor au venit în timpul campaniei electorale, dinspre premierul Ponta (unul din cei mai fervenţi susţinători ai Chevronului) care a declarat la Antena 3 că, din câte se pare, România nu are gaze de şist aşa cum se credea anterior.

Chevron mai deţine încă trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş - Băceşti, Popeni - Găgeşti şi Puieşti. Compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

Mai merită amintit că Chevronul şi-a amplasat sonda de explorare a gazelor de şist la Pungeşti trecând la propriu peste împotrivirea oamenilor. Compania şi-a trimis echipamentele în perimetrul de explorări/exploatări însoţite de numeroase efective de jandarmi care au spulberat lanţul uman făcut de sătenii ieşiţi să-şi apere câmpurile de poluare. Zona Siliştea-Pungeşti a fost, timp de luni de zile, o enclavă păzită de jandarmi, unde oamenii au fost ţinuţi sub intimidare şi teroare, pentru a nu "deranja" lucrările companiei gazifere.

Ştirile despre determinarea sătenilor din comuna vasluiană care au format un lanţ uman încercând să oprească intrarea utilajelor Chevron au făcut înconjurul lumii, iar Pungeştiul a devenit kilometrul zero al luptei contra gazelor de şist în România. Mai multe informaţii, aici.

De altfel, dorinţa Chevronului de a exploata gaze de şist s-a izbit de împotrivire în numeroase ţări europene, inclusiv în Polonia de unde americanii se retrag acum. Gazele de şist se extrag prin tehnologia fracturării hidraulice, considerată deosebit de nocivă pentru mediu şi om. Metoda presupune injectarea în sol, la mare presiune, a unui fluid de facturare "îmbogăţit" cu sute de chimicale, zeci dintre acestea fiind considerate acut toxice pentru sănătatea umană iar altele de-a dreptul cancerigene. De multe ori, în sol se injectează şi particule radioactive odată cu lichidele în scopuri specifice (de exemplu, pentru a servi drept marcatoare).

Parte din fluidele otrăvitoare sunt recuperate şi tratate (dacă există tehnologia adecvată pentru aşa ceva), parte pot refula prin fracturile cauzate de tehnologia exploatării hidrocarburilor de şist, antrenând cu ele, pe lângă otrăvurile puse de om şi elemente radioactive existente în mod natural în subsol, precum uraniu, arsenic etc.

"Fracturarea hidraulică poate să afecteze, de asemenea, mobilitatea substanţelor prezente în mod natural sub suprafaţă, cum ar fi mercurul, plumbul şi arsenicul. Dacă aceste fracturi se extind dincolo de formaţiunea-ţintă, ori dacă tubajul sau cimentarea din jurul canalului de forare cedează sub presiunea exercitată de fracturarea hidraulică, aceste substanţe îşi pot croi drum până la o sursă subterană de apă potabilă. Se pot forma şi alte substanţe toxice sub efectul reacţiilor biogeochimice complexe cu aditivii chimici utilizaţi în fluidul de fracturare" se arată într-un raport al Parlamentului European, care citează, la rândul său, EPA (Autoritatea pentru Protecţia Mediului din SUA).

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră deFacebook.