Strategia Energetică Naţională pentru 2015-2035, invitaţie la dezbatere,sau praf în ochi?

Zăcămintele neconvenţionale de ţiţei şi gaze naturale - cunoscute îndeobşte sub titulatura de ţiţei şi gaze de şist - capătă o importantă tot mai mare în strategia energetică a ţării. Invocând scenariul că rezervele de gaze naturale al României s-ar putea epuiza în curând, Departamentul pentru Energie militează pentru necesitatea explorării şi "eventual exploatării" controversatelor gaze de şist.

"Resursele energetice neconvenţionale constituie o formă alternativă de energie şi sunt localizate în formaţiuni sedimentare de diferite vârste, de regulă, la adâncimi mari în scoarţa terestră şi în zonele reci, în mări şi oceane (gaz hidraţii). În condiţiile declinului producţiei de hidrocarburi din zăcămintele convenţionale, aflate în producţie, România trebuie să intensifice explorarea şi, eventual, exploatarea de noi zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale, atât convenţionale, cât şi neconvenţionale. În acest domeniu, cercetările sunt abia la început în România şi o estimare a acestor resurse va fi posibilă numai după desfăşurarea unor lucrări de explorare mai aprofundate", susţine Departamentul pentru Energie în Strategia Energetică Naţională /SEN/ pentru perioada 2015-2035, lansată, vineri seară, în dezbatere publică, informează Agerpres.

Potrivit sursei citate, România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est (ECE), rezervele sigure fiind de aproximativ 1.600 TWh. La o producţie medie anuală de 11 miliarde mc gaze naturale şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, actualele rezerve de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani, susţine Departamentul pentru Energie.

"Salvarea" ar veni, potrivit strategiei, de la gazele de şist. Citând un raportul al Energy Information Administration (EIA) - instituţie guvernamentală americană - din anul 2013 'World Shale Gas and Shale Oil Resource Assessment', Departamentul pentru Energie susţine că România ar deţine însă resurse considerabile de gaze de şist, ocupând locul al treilea în Europa, cu un potenţial de aproximativ 14.882 TWh resurse exploatabile.

Cât despre activităţile de explorare şi exploatare ale acestui tip de hidrocarburi, care implică procedeul de fracturare hidraulică de mare volum, (tehnologie extrem de controversată, studiile dovedind că este nocivă pentru oameni şi mediul înconjurător), Departamentul minimizează riscurile, afirmând că aceste activităţi se supun legislaţiei generale şi legislaţiei UE privind protecţia mediului.

"Există o serie de principii recomandate de CE (Recomandarea 2014/70/UE), privind explorarea şi extracţia hidrocarburilor (cum sunt gazele de şist) prin utilizarea fracturării hidraulice de mare volum, menite să asigure protecţia climei şi a mediului, utilizarea eficientă a resurselor, precum şi informarea publicului", se arată în documentul citat.

Este fracturarea hidraulică sigură şi eficientă?

Trebuie menţionat în context că tehnologia fracturării hidraulice la care se referă Departamentul pentru Energie este considerată deosebit de periculoasă pentru sănătatea umană şi mediul înconjurător. Numeroase studii (din care parte se regăsesc chiar şi în rapoarte ale Parlamentului Europeană) arată că lichidul de fracturare care se injectează în sol pentru extragerea zăcăminte de şist, este aditivat cu sute de chimicale, multe dintre acestea toxice, cancerigene şi mutagene, din gama BTEX. Aceste substanţe pot migra, în timp, în pânza freatică, în pământ şi în aerul din jurul sondelor. Mai mult, pompat în sol la mare presiune, lichidul de fracturare antrenează metale grele şi substanţe radioactive etc., aceste elemente ajungând şi ele în apă şi sol, ceea ce înseamnă că terenurile pe care se fracturează vor fi scoase din circuitul agricol pentru mult timp. Poate definitiv.

Deşi în noul context geopolitic (mult invocata dependenţă energetică de ruşi) se încearcă bagatelizarea riscului acestor exploatării, studii făcute în SUA, ţară în care aceste resurse se exploatează de aproximativ 9 ani, arată că în zonele de lângă sonde s-au înregistrat o incidenţă mare de naşteri premature, fetuşi malformaţi etc.

Mai mult, pe lângă faptul că extragerea gazelor de şist duce la contaminarea apelor subterane, prin ventilare si ardere la emisii de metan si particule solide, metanul fiind al doilea gaz cu efect de seră, şi are are efecte grave pentru sănătate, analizele arată că gazele de şist nu sunt nici la fel de ieftine, nici la fel de abundente cum s-a crezut iniţial. Experienţa americană şi, mai recent, cea europeană, demonstrează că, în genere, volumul zăcămintelor de şist din subsol a fost supra-estimat iar cheltuielile cu exploatarea (şi cu remedierea efectelor secundare ale acesteia) depăşesc mult profitul economic.

”Rezervele de gaz de şist din SUA au fost masiv supraevaluate (acest fapt s-a petrecut şi cu rezervele Poloniei, care după chiar primele explorări au fost surclasate cu un factor de 1/10), iar preţul actual al acestor gaze în SUA este nesustenabil de redus - fiind cu mult sub costul de producţie. Combinaţia de rezerve supraestimate şi preţuri nesustenabile mici va duce la o volatilitate semnificativă a preţurilor, şi la o creştere inevitabilă a acestor preţuri la gaze în viitorul apropiat. Mitul gazului de şist ca sursă de energie abundentă şi ieftină este perpetuat de interese din industrie şi sfera politică, dornice să deschidă o piaţă europeană”, a explicat recent Georgeta Ionescu, geolog, jurist şi activist pentru mediu într-un interviu acordat Epoch Times.

Mai merită reamintit, apropos de boom-ul economic pe care îl aduc gazele de şist, că potrivit Energy Policy Forum, în statul Texas, veniturile rezultate din exploatarea gazului şi a petrolului s-au cifrat la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numai costurile cu reparaţia drumurilor ca urmare a folosirii acestora în acest scop le-au depăşit, atingând 4 miliarde de dolari. În Arkansas, veniturile au fost de 182 milioane de dolari, faţă de costurile cu drumurile de 450 de milioane de dolari, iar în Dakota de Nord 3,3 miliarde de dolari, faţă de 7 miliarde.

Dezbatere sau praf în ochi?

Revenind la Strategia Energetică Naţionale pentru perioada 2015-2035, Departamentul pentru Energie precizează că documentul a fost elaborat cu participarea şi consultarea mai multor specialişti din mediul academic, mediul de afaceri, precum şi din societatea civilă. "În prezent, România are o Strategie Energetică Naţională (SEN), adoptată în 2007, şi care este valabilă până în anul 2020." mai precizează Guvernul.

Reprezentanţii societăţii civile, mai exact ONG-urilor de mediu anti-fracturare hidraulică afirmă însă că nu au fost invitate la nicio discuţie prealabilă elaborării SEN, deşi ar fi foarte interesaţi să ia parte la o astfel de consultare şi ar fi putut pune la dispoziţia autorităţilor informaţii şi date de interes.

"Se vorbeşte de strategie însă nu există date concrete despre cantităţile de gaz şi petrol extrase, nu au organisme de control a cantităţilor extrase, iar statistica românească este falsificată. Cea europeană este mai corectă. În rest aceleaşi manipulări ale opiniei publice, prin jocuri emoţionale. Asta nu este strategie. Este circ pentru a ascunde fapte grave de corupţie şi trădare a interesului naţional.", declarat George Epurescu, preşedinte România fără Ei.

În condiţiile în care România are o Strategie Energetică Naţională valabilă până în anul 2020, există răgazul elaborării unui unui studiu complex fundamentat în care să se traseze calea spre schimbarea de paradigma energetică cu minimizarea proceselor de combustie aplicate combustibililor fosili, în loc să se inoculeze opiniei publice ideea necesităţii extragerii petrolului şi gazelor, mai susţin ONG-urile.

"În anii crizei petrolului din anii 70 la fel se anunţă apocalipsa sfârşirii hidrocarburilor pe pământ cu scopul creşterii preţurilor", atrage atenţia şi Marina Ştefan (România fără Ei), reamintind un recent reportaj Euronews în cadrul căreia, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom (compania din care vine şi actualul şef al Departamentului pentru Energie, Razvan Nicolescu) susţinea ca prin exploatarea imensului zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, ba mai mult, în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai semnificative decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene. Deci argumentul rezervelor care s-ar termina 14 ani nu stă în picioare.

O Strategie Energetică Naţională nu poate fi fundamentată pe rapoarte EIA, mai arată activiştii, în condiţiile în care estimările EIA sunt controversate chiar în SUA. Drept dovadă, specialiştii americani sugerează că estimările agenţiei guvernamentale au fost mult prea optimiste, fiind bazate, ca sa îl cităm pe Tad Patzek, şef de la Universitatea din Texas, Austin, "pe studii grosiere ale formaţiunilor de şist majore, sau scenarii." În prezent, în SUA, cercetătorii studiază formaţiunile de gaze de şist în mod mult mai detaliat şi emit prognoze mai prudente decât cifrele avansate de EIA. Graba de a extrage şi exporta cât mai rapid cantităţi semnificative de gaze de şist poate conduce spre, "un fiasco major", îi avertiza în decembrie Patzek pe americani.

Consultarea publică este deschisă până la data de 10 ianuarie 2015, termenul pentru finalizarea revizuirii strategiei energetice a României fiind luna mai 2015, mai precizează Departamentul iar societatea civilă speră că Departamentul pentru Energie să aibă disponibilitatea de a îi consulta şi pe ei.