Cercetătorii au descoperit un al doilea cod ADN ascuns în ADN
alte articole
Oamenii de ştiinţă susţin că informaţiile din interiorul celui de-al doilea cod ADN descoperit conţin date ce modifică modul în care cercetătorii citeau acidul dezoxiribonucleic şi interpretau mutaţiile.
John Stamatoyannopoulos, un profesor asociat, specializat în ştiinţa genomului şi medicină, de la Universitatea din Washington, a condus echipa ce a făcut descoperirile, publicate mai apoi în ediţia din 13 decembrie a revistei Science.
ADN-ul, sau codul genetic, a fost descifrat în anii 1960. Următorul pas va schimba multe lucruri, a spus Stamatoyannopoulos.
”De peste 40 de ani am presupus că schimbările de ADN ce influenţează codul genetic au impact doar asupra modului în care sunt construite proteinele”, a declarat acesta.
”Acum ştim că presupunerea iniţială privind modul în care citeam genomul uman era pe jumătate incompletă. Aceste noi descoperiri evidenţiază că ADN-ul este un dispozitiv incredibil de puternic de stocare a informaţiei pe care natura l-a valorificat din plin în moduri surprinzătoare”.
ADN-ul conţine 3 miliarde de baze iar peste 99% din acestea sunt identice în toate fiinţele umane. ”Ordinea, sau secvenţa acestor baze determină informaţia disponibilă pentru construcţia şi întreţinerea unui organism, similar cu modul în care literele alfabetului apar într-o ordine anume pentru a forma cuvinte şi propoziţii.”, conform Institutelor Naţionale de Sănătate.
De exemplu, codul genetic foloseşte un alfabet din 64 de litere numite codoni (secvenţe de trei nucleotide ale macromoleculei de ADN care codifică un aminoacid specific), iar echipa a descoperit că unii codoni, pe care ei îi numesc duoni, pot avea două sensuri. Unul dintre sensuri este legat de secvenţa proteică, în timp ce al doilea are legătură cu controlul genelor.
Echipa de cercetători consideră că duonii vor aduce schimbări în domeniul diagnosticării şi tratării bolilor.
”Faptul că codul genetic poate scrie simultan două feluri de informaţii înseamnă că multe din schimbările ADN-ului care par să modifice secvenţele proteice ar putea de fapt să producă îmbolnăvirea prin întreruperea programelor ce controlează genele sau chiar a ambelor mecanisme simultan”, a declarat Stamatoyannopoulos.
